Ungaria a lovit peste greutatea sa în discuțiile politice internaționale și în discuțiile politice din ultimii ani. Totuși, în ultimele săptămâni, țara a reușit să obțină o atenție excepțională. În regimul hibrid al Ungariei (singurul din Uniunea Europeană), cu statul său de drept slăbit și independența instituțională erodată, conținutul contează și nu procesul. „Actul de împuternicire” ( enabling acte) votat la 30 martie este doar un astfel de instrument în setul de instrumente al premierului Viktor Orbán.
Să aruncăm o privire la unele dintre măsurile de urgență și alte măsuri implementate în ultima lună. În primul rând, guvernul a frânat finanțele opoziției. Sub sloganul populist „economisiți bani pentru politicieni”, autoritățile au redus la jumătate sprijinul statului pentru partidele politice. Acest lucru va fi extrem de dureros pentru opoziție, dar nu și pentru partidul de guvernământ Fidesz, care are în efect acces nelimitat la fonduri publice. În același timp, salariile secretarilor de stat cresc cu 35% în acest an.
De asemenea, guvernul maghiar a redus o mulțime de venituri municipale, cum ar fi impozitele pe parcare, vehicule și turism și ceva bani pentru dezvoltare. Aceasta este și o lovitură pentru opoziție, care este bine reprezentată în conducerea marilor orașe, inclusiv a capitalei Budapesta și a districtelor sale. De asemenea, autoritățile au restricționat drepturile unor orașe conduse de opoziție în colectarea veniturilor și decizia investițiilor. Un decret a redefinit amplasarea unei fabrici de baterii Samsung planificate în Göd, un oraș mic din nordul Ungariei, ca „teritoriu economic special”, în sensul că veniturile fiscale din proiect vor merge către consiliul județean condus de Fidesz în locul opoziției -led municipalitate.
În al doilea rând, guvernul a luat măsuri pentru a presa vocile critice. În pragul crizei COVID-19, Parlamentul a modificat codul penal pentru a face ca zvonurile răspândite sau „faptele prezentate denaturat” cu privire la coronavirus să fie pedepsite cu până la cinci ani de închisoare. Think – tankurile și mass-media guvernamentale au listat jurnaliștii de opoziție drept surse de „fake news”. Poliția a amendat cetățenii care protestau pașnic împotriva unor măsuri ale guvernului, fără a se aduna fizic, doar cu claxoane de mașini și biciclete. Parchetul a găsit în starea de urgență momentul perfect pentru a proceda la dosare penale împotriva protestatarilor la mitingurile anti-guvernamentale din 2018; ei pot fi închisi până la cinci ani fără nicio procedură judiciară.
În al treilea rând, Orbán s-a îndreptat către fluxuri directe de bani către persoanele favorizate. Un decret care definește unele dintre proiectele lor ca fiind deosebit de importante pentru economia națională înlătură restricțiile administrative. Un proiect de lege omnibus pune unele proprietăți ale statului în mâinile unor oligarhi pro-guvernamentali. De asemenea, clasifică detaliile unui proiect de infrastructură uriaș, linia de cale ferată Budapesta-Belgrad finanțată din China de 5 miliarde EUR (5,4 miliarde de euro). Acest proiect va beneficia cercurilor celor mai apropiate de Orbán și de companiile chineze precum Huawei.
Acest ultim exemplu ilustrează faptul că abordarea „angajamentului de principiu”, deschiderea către aliații lipsiți de corectitudine în speranța că vor returna favorul, nu a reușit să dea rezultate tangibile. Schimbarea spre est a Ungariei a început în 2010, dar s-a accelerat după ce președintele Trump l-a găzduit pe Orbán la Casa Albă în urmă cu un an. După ce coronavirusul a lovit Ungaria, ministrul de externe Péter Szijjártó a vizitat Moscova pentru a-l întâlni pe omologul său Serghei Lavrov și pentru a fixa contracte pe termen lung de gaze.
Primul ministru Orbán critică aliații occidentali pentru că nu au ajutat în timpul pandemiei, exprimând în mod repetat recunoștință față de dictaturi precum China, Turkmenistan, Azerbaidjan și Uzbekistan. Mass-media de propagandă a statului maghiar blamează răspândirea pandemiei asupra suspecților obișnuiți, precum George Soros, UE și a migranților ilegali – dar, surprinzător, are câteva cuvinte despre China, care este lăudată și înveselită pentru „darurile” sale de echipamente de protecție. “Cam atâtdespre orice îndoială cu privire la necesitatea și natura bine fundamentată a politicii Ungariei de deschidere a estului”, a comentat Szijjártó.
Pe fondul complezențelor Ungariei cu China și a criticilor internaționale răspândite, Orbán și-a gestionat bine relația cu Statele Unite. În urmă cu doar câteva zile, el a purtat o discuție amicală cu președintele Trump, iar primul a concluzionat: „Relațiile maghiare-americane sunt de top!” Astfel de gesturi vor rămâne nerecompensate. Orbán folosește astfel de titluri pentru a-și legitima puterea și pentru a-și cimenta reputația de premier model pentru rolul altor iliberali din UE și din afara UE pentru a-și continua aventurile și a-și consolida legăturile cu Rusia și China.
Să luăm de exemplu cazul lui Nikola Gruevski, fostul prim ministru al (nordului) Macedoniei. El și-a început premieratul în 2006 ca susținător puternic al SUA și a primit la rândul său un puternic sprijin diplomatic. Pe măsură ce regimul său a devenit mai autoritar, el a devenit treptat tot mai pro-Rusia și cel mai mare obstacol în integrarea țării sale la alianțele occidentale. După ce a pierdut puterea, a făcut tot posibilul pentru a împiedica aderarea Macedoniei la NATO prin opunerea unui acord de nume cu Greciei. El a trebuit să fugă din Macedonia pentru a scăpa de o condamnare la închisoare după ce a fost condamnat pentru corupție. Fiindu-i acordat azil politic de guvernul lui Orbán, acest autocrat fugar se bucură acum de ospitalitate maghiară.
Reversiunea democratică în Europa Centrală și de Est deschide larg ușa pentru influența malignă din Rusia, China și alte țări autoritare. Nu trebuie ignorat.
Péter Krekó este directorul Institutului de Capital de Politică din Budapesta, Futures Fellow al Europei la IWM / ERSTE Stiftung și Associate Fellow la JHU SAIS Institutul Bolognia
