„În localitatea Mănăstirea, de exemplu, proprietarul castelului Kornis este supărat că imobilul nu i-a fost retrocedat în starea în care se afla când a fost luat de statul român, iar legislaţia noastră nu este întotdeauna în favoarea monumentelor, pentru că nu prevede măsurile coercitive ce se pot lua în cazul în care proprietarul refuză să refacă monumentul dobândit în instanţă. În alte ţări, dacă proprietarul nu este în stare să-l pună în valoare, este deposedat”, spune Maria Golban, director al Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu din Cluj.
Nici castelul Kemeny din Cămăraş sau castelul Haller din Coplean nu stau mai bine, cu diferenţa că la acesta din urmă cei cinci proprietari sunt dispuşi să colaboreze cu statul român. Ei nu au bani să refacă reşedinţa nobiliară de secol XVIII pe care o au în proprietate, astfel că au decis să apeleze la ajutorul autorităţilor judeţene. „În cazul acesta, proprietarii nu pot asigura nici cofinanţarea unui proiect european. Soluţia ar fi să fie cumpărate de cineva, dar la restaurare ar avea nevoie de sprijinul autorităţilor. Nu ştiu în ce măsură se poate face ceva, dar dacă se continuă în ritmul ăsta, o să ajungă la fel cu cel de la Aghireş”, spune istoricul Tudor Sălăgean. Deocamdată prefectul a cerut înfiinţarea unei comisii judeţene care să stabilească o listă prioritară a monumentelor.
Modelul Bonţida
În judeţul Cluj sunt 16 castele şi 22 de conace. Cel mai frumos dintre ele a fost construit la Bonţida în 1437, iar acum fundaţia Transylvania Trust se ocupă se restaurarea şi integrarea lui în circuitul turistic al Ardealului. Palatul Banffy din central oraşului găzduieşte Muzeul Naţional de Artă. Acesta este revendicat de o femeie, pe nume Lucreţia Roşca, care susţine că l-a îngrijit pe baronul Laszlo Banffy până la moartea acestuia, în 1974, şi că el i-ar fi lăsat clădirea din Piaţa Unirii drept moştenire, prin testament.
