Limbile straine, avantajul romanilor

Britanicul Phil Gaskell este trainer specializat pentru competitiile europene si este acreditat sa foloseasca teste reale din concursuri pentru seminariile sale.

Phil Gaskell a derulat la sfarsitul saptamanii trecute un curs de pregatire pentru romanii care vor sa ocupe un post in cadrul institutiilor Uniunii Europene. Trainingul, organizat in Romania de Euroconcurs, va fi reluat peste cateva luni.

De ce credeti ca este necesara pregatirea oamenilor inainte de a participa la concurs?
Ca si in vechiul sistem de competitie (valabil pana in acest an – n.r.), oamenii pot sustine fara ajutor testul de preselectie. Pentru a merge insa mai departe, ei au nevoie, in cele mai multe cazuri, sa urmeze cursuri specializate ori sa se prega­teas­ca foarte bine singuri. In ceea ce priveste cursurile, pe langa informatiile teoretice pe care le afli, asculti si sfaturile unui trainer, care preda de mai mult timp si are experienta in competitiile europene.

Care sunt principalele lucruri pe care nu le cunosc participantii la cursuri?
E complicat de spus, deoarece sunt diferite de la o persoana la alta. Dar, in general, ceea ce ma ingrijoreaza pe mine este numarul mare de persoane care nu stiu cum sa structureze un text. Pur si simplu scriu, isi pun gandurile pe hartie fara sa isi faca o structura in prealabil. In ceea ce priveste examenul oral, unele persoane cred ca trebuie pur si simplu sa vorbeasca precum la un interviu pentru un job. Dar nu este nici pe departe asa. Oamenii trebuie sa se pregateasca pentru acest interviu, sa structureze foarte bine informatiile pe care le vor spu­ne in timpul interviului. Este o competitie destul de ma­re. In faza de preselectie pot fi 9.000 de persoane, iar la interviu 300.

Ce s-a schimbat din 2006 pana acum in atitudinea oamenilor care vor sa lucreze la Bruxelles?
Nu s-au schimbat foarte multe. Ei sunt disperati sa ajunga sa lucreze acolo, iar cu cat devin mai disperati, cu atat sansele lor de reusita scad.

Dar de unde aceasta disperare?
Sunt locuri de munca foarte bine platite, sigure, pe termen lung. Vorbim de o organizatie foarte puternica, lucru care ii atrage. Si, de asemenea, vorbim de posibilitati multiple de avan­sare. Exista multe posibili­tati de training si, nu in ulti­mul rand, este un mediu foarte divers.

Ce diferente ati constatat intre cursantii din Olanda, Belgia, de exemplu, si cei din Ro­mania?
Nu cred ca exista foarte multe diferente intre persoanele din diferite state care aplica pentru aceste posturi. In ceea ce pri­veste limbile straine, sunt impresionat de abilitatile oamenilor din Romania. Acest lucru nu este atat de evident in Italia, de exemplu, cum nu reprezinta nici un atu al concetatenilor mei din Marea Britanie.

In Romania scoala te invata  multa teorie. Acum concursul inseamna multa interactiune, comunicare.
In Belgia am predat intr-o scoa­la scandinava, unde aveau un stil foarte practic. Acolo nu se preda pur si simplu teorie, ci puneau totul in practica. Astfel, ei invatau cum sa structureze un text, cum sa argumenteze o idee. La scolile belgiene insa se merge pe alt sistem de predare, elevii invata prin re­pe­titie. In cadrul competitiilor europene se cer multa interactiune si comunicare, iar, dintr-un anumit punct de vedere, vechiul sistem de educatie – care probabil se regaseste inca si in Romania – nu se muleaza pe aceste idei.

Ce ii sfatuiti pe cei care trec de proba scrisa sa faca la interviu?
Conform noilor reguli ale competitiei, cei care vor trece de preselectie vor ajunge sa sus­tina in aceeasi perioada si testul scris, si interviul. Important este insa ca aceste persoane sa fie pregatite cu exemple. Nu este suficient sa spui: sunt un bun sef de departament. Trebuie sa explici cum faci asta, ce nu functioneaza, cum ti-ai imbu­natatit abilitatile in timp. Se vor pune mai multe intrebari legate de jobul pe care l-au avut ante­rior. Si orice persoana care va participa la interviu trebuie sa fie pregatita sa ofere informatii despre toate competentele pe care spune ca le are. Pentru interviu trebuie sa se asigure ca stiu sa vorbeasca despre ei, oamenii din comisia de concurs trebuie sa ii tina minte.   

Competitia va pune accent mai mult pe competente
Maine, pe 16 martie, Oficiul European pentru Selectia Personalului (EPSO) va lansa o procedura modernizata si simplificata de selectie a functionarilor UE. Primul concurs care se va desfasura conform noilor reguli este cel pentru administratori.
Noul sistem va avea mai putine etape, comparativ cu actualul sistem. Accentul nu se va mai pune pe cunostinte, ci pe evaluarea competentelor. Preselectia va include in continuare teste de abilitate cognitiva si de comportament in anumite situatii, precum si evaluarea competentei profesionale si lingvistice, in functie de profilul cautat. Testul anterior de evaluare a cunostintelor despre UE a fost eliminat din prima etapa a concursului, subiectul urmand a fi abordat o data cu exercitiile de evaluare a competentelor specifice postului din etapa de evaluare. Etapa de evaluare va permite testarea corecta si res­ponsabila a tuturor competentelor-cheie, punandu-se accentul pe abilitatile corespunzatoare postului, mai degraba decat pe cunos­tintele teoretice.

Acest nou sistem va inlocui procesul indelungat al testarii in doua etape, scrisa si orala. In plus, fata de competentele si cunostintele profesionale specifice, vor fi evaluate mai multe competente de baza, printre care analizarea si rezolvarea problemelor, comunicarea, obtinerea de rezultate, invatarea si dezvoltarea, stabilirea prioritatilor si organizarea, perseverenta si lucrul cu ceilalti.
Astfel, s-a introdus un plan ciclic de trei ani in cadrul caruia institutiile isi vor eva­lua in mod regulat necesarul de personal. Vor exista concursuri de recrutare anuale, in trei cicluri, pentru admi­nistratori, asistenti si lingvisti, completate de concursuri individuale pentru specialisti. Pentru a pune capat situatiei des intalnite in care, timp de mai multi ani, candidatii inscrisi pe lista de rezerva nu gaseau efectiv un post, listele de rezerva vor fi valabile doar un an.