Un dosar istoric, pornit în 2003, care viza, printre altele, modul în care s-au făcut reabilitările de la Porțile de Fier I de la Hidroelectrica a fost uitat de procurorii DNA de vreo trei ani.
Procurorul-șef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, a confirmat într-un răspuns trimis ca urmare a unei solicitări formulate de „România liberă” faptul că instituția pe care o conduce a fost nevoită în 2014 să trimită la DNA dosarul 246/D/P/2003 ca urmare a deciziei fostului procuror general al României, Tiberiu Nițu.
„În cauză s-a avut în vedere soluționarea conflictului pozitiv de competență de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și în urma examinării dosarelor 246/D/P/2003 al DIICOT – Structura Centrală și nr. 113/P/2013 al DNA – Structura Centrală, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație a emis Ordonanța nr. 1459/c/2014 din 8.10.2014 prin care a dispus stabilirea competenței de soluționare a cauzelor mai sus menționate în favoarea DNA – Structura Centrală”, se arată în răspunsul primit de „România liberă“ de la DIICOT.
Asta în condițiile în care în luna aprilie a aceluiași an DIICOT extindea ancheta penală pentru perioada de după octombrie 2010 și pentru încă 36 de persoane, printre care și Constantin Trihenea. Acesta din urmă, fost șef al Hidroelectrica în perioada când Ministerul Economiei era condus de Ion Ariton de la PDL, a fost pus sub urmărire penală pentru că nu a solicitat daune contractuale pentru lucrările proaste făcute de consorțiul german Voith -Siemens – VA Tech. Procurorii DIICOT instituiseră măsura sechestrului asigurătoriu “până la concurența sumei de 800 de milione de euro” în acest dosar.
Ce au făcut șefii -Hidroelectrica
În ordonanța din 2014, un document judiciar de 208 pagini, anchetatorii arată pe larg istoricul dosarului, problemele create de compania V.A. Tech Escher WYSS în urma lucrărilor – care ar fi trebuit să fie teoretic de modernizare – pe care le-a executat la Porțile de Fier I, precum și care este culpa penală a fiecărei persoane din cele 39 urmărite în dosar. Lucrările de proastă calitate produc și acum efecte în activitatea de zi cu zi a Porților de Fier, spun specialiștii consultați de „România liberă“.
Inițial, urmărirea penală a fost începută în acest dosar în 2010 pentru Traian Oprea și Eugen Pena – doi foști directori ai Hidroelectrica la începutul anilor 2000, dar și pentru Carmen Marin, fost director de relații internaționale. Acuzațiile: complot și subminarea economiei naționale. Cum în noul Cod Penal, intrat în vigoare în februarie 2014, aceste acuzații nu mai există, procurorii au schimbat încadrarea juridică în alte fapte: constituire a unui grup infracțional organizat și abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave.
Eugen Pena este acuzat că, în calitate de director general al societății SC Hidroelectrica SA, în perioada 2002-2003, a semnat Addendum-ul la contractul din 1999 prin care s-a stabilit efectuarea lucrărilor de retehnologizare pentru grupurile 3, 2 și 1 de către VA TECH Hydro Ltd pentru suma de 22 milione CHF, “existând indicii temeinice că prețul este supraevaluat, generând pagube importante societății și implicit economiei naționale, -cuantumul urmând a fi stabilit în cursul urmăririi penale”.
Prețul contractului, supraevaluat
Pentru Carmen Mariana Marin acuzațiile sunt că pe 28 octombrie 2002 “a semnat documentul intitulat Memorandum of Understanding for Development, Rehabilitation and Modernisation of Slatina – Dunăre Cascade (CHE Olt Inferior, CHE Islaz) care a stat la baza încheierii contractului dintre SC Hidroelectrica SA și consorțiul german Voith Siemens Hydro Power Generation Gmbh & Co KG – Va Tech Hydro, privind retehnologizarea celor cinci centrale de pe Oltul Inferior, existând indicii temeinice că prețul contractului este supraevaluat, generând pagube importante societății și implicit economiei naționale ce urmează a fi cuantificate în cursul urmăririi penale”. Tot lui Carmen Marin procurorii îi reproșează că a avizat ilegal facturile externe emise de executantul lucrărilor și le-a introdus în circuitul financiar – contabil.
Fostului director general al Hidroelectrica din perioada 2003 – 2009, Traian Oprea, i se impută că a semnat contractul cu consorțiul german Voith Siemens – VA Tech la un preț supraevaluat, precum și semnarea unui amendament care a suplimentat costul lucrărilor cu 2,2 milione CHF.
Dosarul e mai vechi decât DIICOT
D
osarul Porțile de Fier I este poate cel mai complex caz de macro-criminalitate economică instrumentat de procurorii români după 1990. Ancheta a început chiar înainte de înființarea DIICOT. Primele investigații au fost demarate în 2003 de Secția de Combatere a Criminalității Organizate și Antidrog din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care s-a sesizat cu privire la faptul că Eugen Pena, fost director general al Hidroelectrica, a prejudiciat interesele financiare ale societății de stat, favorizând compania austro-elvețiană V.A. Tech Escher Wyss cu ocazia derulării unor lucrări contractate pentru modernizarea și retehnologizarea hidroagregatelor de la complexul energetic Porțile de Fier I.
În 2004, procurorii de la aceeași secție dispuneau neînceperea urmăririi penale față de Eugen Pena, dar și față de Traian Oprea și alți șefi din Hidroelectrica.
Dosarul ajunge la DIICOT, iar în octombrie 2007 procurorul-șef al DIICOT infirmă soluția de neîncepere a urmăririi penale în acest dosar. În 2008 s-a început urmărirea penală in rem pentru subminarea economiei naționale în cazul Porțile de Fier I și II.
Între timp, în martie 2007 procurorii DNA – Serviciul Teritorial București declină și ei la DIICOT un dosar în care se sesizaseră din oficiu pentru faptul că funcționari din Hidroelectrica și-au încălcat atribuțiile în legătură cu încheierea contractului din 2001 dintre VA Tech și Hidroelectrica în valoare de 254.850.000 de euro, vizând retehnologizarea hidrocentralei Porțile de Fier II.
Pentru afacerea de la Porțile de Fier II, procurorii nu au început încă urmărirea penală împotriva vreunei persoane fizice sau juridice.
CCR
Abuzul în serviciu care nu ar trebui să mai țină dosarul la DNA
Acuzațiile aduse de procurori în acest dosar sunt, după cum arătam, de abuz în serviciu. Doar că, după decizia Curții Constituționale, această infracțiune se mai poate reține ca acuzație doar dacă cineva a încălcat prevederi din legislația primară. În cazul Hidroelectrica, acuzația de abuz în serviciu viza încălcarea unor norme și regulamente interne.
Într-un caz similar, mai exact în dosarul fraudelor cu credite bancare de la BRD, după decizia CCR de abuz în serviciu, DNA a trimis înapoi la DIICOT dosarul în care erau vizați mai mulți șefi din bancă și oameni de afaceri.
