» "Inventarul" apartine MarketWatch si este legat, in principal, de explozia previzibila a balonului datoriilor, combustibil suplimentar venind si din sferele sociale, comerciale, politice. Desi exista anumite particularitati ce tin de specificul economiei americane, majoritatea semnelor de ingrijorare pot fi preluate linistit si pentru Romania, mai ales ca avem suplimentar in curte o bomba demografica.
Paul B. Farell, editorialist al MarketWatch si Fox News, vede toate motivele de ingrijorare insiruite mai jos ca pe o constructie din carti de joc, o conexiune a punctelor slabe, fiecare putand grabi prabusirea ansamblului.
1. bomba datoriilor. Cazul Americii: Limita federala de indatorare a fost urcata in bugetul pe 2010 al Administratiei Obama cu 100% fata de 2005, la 14,3 trilioane dolari, de la 7,8 trilioane. Datoriile totale ale SUA sunt acum de 84% din PIB si vor depasi in curand "borna" de 90%. La un moment dat, detinatorii de bonduri vor dori dobanzi mai mari sau, pur si simplu, isi vor cere banii.
2.bomba comertului exterior. Faptul ca americanul mediu consuma mult mai mult din import decat din productia proprie face ca 400 miliarde dolari sa fie adaugate anual la deficitul comercial. Consumul era sponzorizat pana acum de cumparatorii de bonduri (trezoreria datoreaza strainilor 2,5 trilioane dolari, din care numai chinezilor 1,3 trilioane dolari), va mai fi la fel si in viitor? Greu de crezut in contextul actual.
3.bomba dolarului slab. Indexul ce masoara forta dolarului in raport cu principalele devize a coborat de la 120 de puncte in timpul administratiilor Clinton-Bush la mai putin de 80 azi. Asta erodeaza puterea de cumparare a americanului mediu, cel care sustinea productia din multe state.
4.bomba banilor ieftini. Ratingurile vor scadea, dobanzile vor creste in curand. Cu programele de stimulare derulate in ultima vreme, deficitele vor exploda, ratingurile guvernelor vor scadea, dobanzile cerute de investitori vor creste.
5.bomba imobiliara. Dubai Tower, "cea mai inalta cladire din lume", este gol, iar balonul imobiliar chinezesc se poate sparge mai zgomotos decat cel american, avertizeaza Business Week.
6. bomba epuizarii resurselor energetice. Natiunile Unite estimeaza ca populatia globala va creste cu 50% pana in 2050, de la 6 la 9 miliarde: mai multe automobile, deci mai multe resurse necesare pentru hrana (ingrasaminte) si combustibil, in conditiile in care productia de petrol a atins apogeul.
7.bomba serviciilor de asistenta sociala. Costuri mai mari, pe masura ce tendinta de imbatranire a populatiei se accentueaza.
8.bomba deficitelor administratiilor locale. Multe localitati nu se pot autosustine din venituri proprii.
9.bomba subfinantarii fondurilor de pensii private. De la un surplus de 60 miliarde in 2007 la un deficit de 409 miliarde in 2009. Dificultatile prin care trec companiile se rasfrang asupra alocatiilor varsate catre fondurile de pensii. Riscul de faliment al fondurilor este acoperit de Guvern, evident, tot din bani publici.
10.bomba consumului pe datorie. Multi americani depind de cardul de credit, iar creditele de consum totalizeaza 2,5 trilioane dolari in prezent.
11. bomba economiilor personale. Inaintea declansarii crizei, rata de economisire scazuse la aproape 0%. Acum a inceput sa urce in randul populatiei, Guvernul devenind cel mai mare "cheltuitor".
12. bomba produselor derivate ("shadow banking"). Valoarea contractelor cu produsele derivate reprezinta 670 trilioane dolari, fata de 50 trilioane, PIB-ul global.
13.bomba lobby-stilor. Interesele lumii financiar-bancare sunt strasnic aparate impotriva oricarei incercari de reforma.
14.bomba programelor de salvare ("bailout"). Injectiile de lichiditate acordate bancilor de Fed, cumpararea activelor toxice doar pentru a mentine sus reperele de pret vor adauga miliarde la costul final al crizei.
15.bomba bipartitismului disfunctional. Lipsa de conclucrare, preocupare exclusiva pentru demolarea adversarului (va suna cumva cunoscut daca priviti la "calitatea" confruntarilor politice de la noi?).
16.bomba cheltuielilor militare si pentru securitate. Paranoia antiterorista e costisitoare, iar serviciile de securitate si militarii nu inteleg cuvantul "recesiune" cand vine vorba de propriul buget.
17.bomba rebeliunilor populare. Autorul vorbeste despre egoism individual si corporatist, disolutia autoritatii, lipsa de credibilitate etc. (Ce sa mai zicem noi in Romania…)
