Unul dintre cei mai avizati specialisti in istoria comunismului este, fara indoiala, francezul Stephane Courtois, demult apeciat in Romania, mai cu seama ca vizitele sale la celebra scoala de Vara de la Sighet l-au facut cunoscut direct multor oameni de cultura precum si cursantilor de acolo. L-am cunoscut personal, la Sighetul Marmatiei, si am avut cateva discutii, intr-o atmosfera destinsa, asupra comunismului si post-comunismului, insistand pe situatia din Romania.
Stephane Courtois s-a nascut la 25 noiembrie 1947. Actualmente este director de cercetari si profesor universitar in Franta. El s-a facut cunoscut, in 1980, prin publicarea lucrarii sale "Le PCF dans la guerre", realizata sub conducerea lui Annie Kriegel. Cu aceasta a fondat, in 1982, revista "Communisme", care reunea specialisti in comunismul francez. Ca urmare a prabusirii regimurilor comuniste din tarile din Est, accesul la arhivele Komintern-ului a fost imediat interpretat de Stephane Courtois ca o noua configuratie ce anunta nasterea unei adevarate istorii a comunismului. Aceasta atitudine a facut ca, din 1993, o parte importanta a comitetului de redactie sa paraseasca revista. Actualmente, stanga franceza il considera pe Courtois un adversar.
Dupa numeroase contributii si lucrari despre diferite fatete ale comunismului francez si international, Stephane Courtois a participat la proiectul "Cartii negre a comunismului", publicata in 1997, al carei coordonator si prefatator este. Cartea a starnit si starneste in continuare numeroase controverse, indeosebi prin comparatiile intre nazism si comunism precum si prin stabilirea numarului victimelor celor doua regimuri totalitare. In replica, Stephane Courtois insista, in lucrari si in luari de cuvant, pe ceea ce el numeste "onoarea pierduta a stangii franceze".
Una dintre aceste lucrari este "Pata oarba a memoriei europene / 23 august 1939: alianta sovieto-nazista", publicata recent de Centrul International de Studii asupra Comunismului, din cadrul Fundatiei Academia Civica, in traducerea Denisei Oprea. In "Introducere", autorul explica limpede de la ce eveniment istoric a pornit in dezbaterea sa: "La 23 august 1939, Germania nazista si U.R.S.S. anunta semnarea unui pact de neagresiune. Chiar daca Rusia bolsevica intretinuse multa vreme relatii privilegiate cu Germania anilor 1920, acest lucru i-a surprins pe majoritatea observatorilor, caci opozitia ideologica dintre nazism si comunismul sovietic parea ireductibila. Alianta dintre cei doi mari dictatori totalitari, Hitler si Stalin, urma sa aiba consecinte nefaste, vizibile si astazi in sanul Europei reunite".
In capitolul "Originile aliantei sovieto-naziste", Stephane Courtois atrage atentia ca pericolul asupra Europei se profila cu destul timp inainte de "pactul Ribbentrop-Molotov": "Relatiile dintre liderii bolsevici si Germania au debutat intr-un mod aparte: in aprilie 1917, pentru a grabi destramarea armatei ruse, serviciile secrete germane au decis sa faciliteze intoarcerea in Rusia a catorva zeci de revolutionari, printre care un anumit Vladimir Ilici Ulianov, alias Lenin. Urmarea se cunoaste: venirea la putere a bolsevicilor, la 7 noiembrie 1917, apoi tratatul leonin de la Brest-Litovsk, din martie 1918, prin care Lenin ceda Germaniei 800.000 kmp si un sfert din populatia imperiului tarist, razboiul civil si in sfarsit stabilizarea la putere a bolsevicilor". Se poate spune astfel ca nici nu se incheiase primul razboi mondial si se pusesera deja la cale conditiile izbucnirii celui de-al doilea!
Ca un adevarat istoric ce este, in acelasi timp cu o cinste exemplara, Stephane Courtois urmareste, pas cu pas, cochetaria dintre Germania nazista si Uniunea Sovietica, ale carei urmari lovesc in plin Romania, Polonia, Finlanda si Tarile Baltice. Duplicitatea celor doi calai, Stalin si Hitler, este infatisata pe larg, in lumina documentelor istorice, dintre care unele au fost cunoscute de specialisti si de publicul larg abia dupa destramarea U.R.S.S. Spre deosebire de multi compatrioti de-ai sai, intelectuali, Courtois nu-i uita nici pe comunistii francezi si dezvaluie fapte uluitoare, intre care si colaborarea dintre conducerea Partidului Comunist Francez si nazistii intrati in Paris la 14 iunie 1940! Iata o informatie uluitoare: "La 19 iunie, "L’Humanite" publica chiar, in clandestinitate, comunicatul oficial german si indeamna muncitorii francezi sa fraternizeze cu soldatii germani.
La 26 iunie, responsabili comunisti sunt primiti la Ambasada Germaniei de catre Otto Abetz, reprezentantul personal al Fuhrerului la Paris. Se profileaza incheierea unui acord politic, evocat de Jacques Duclos intr-un raport catre Moscova, datat din 30 iunie, in care se mentioneaza "incheierea unui pact de prietenie (de catre Franta) cu U.R.S.S., care ar completa pactul germano-sovietic si ar constitui un important factor de pacificare europeana". Concluzia acestui volum al lui Stephane Courtois este una plina de bun simt: "Prin urmare, atata timp cat dimensiunea criminala a aliantei dintre Stalin si Hitler nu va fi clar stabilita si recunoscuta – mai cu seama de catre Rusia -, cicatricile pe care aceasta le-a semanat pe corpul Europei nu se vor vindeca, iar reunificarea europeana va fi lipsita de un fundament solid: adevarul cu privire la crimele comise impotriva pacii si a umanitatii, singurul care poate asigura reunirea spiritelor si a inimilor".