Pandemia nu modifică gestionarea riscurilor geopolitice, dar va accelera traiectoria fiecărei tendințe, arată raportul EY, “Perspective geostrategice în 2020”.
„Impactul va fi multidimensional, afectând lanțurile de aprovizionare, HR-ul, veniturile, reputația și conformitatea”, spune Bogdan Ion, EY România și Moldova, Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Asia Centrală.
Un nou curent regionalist ia avânt. Covid-19 a determinat țările să-și închidă granițele. Instituțiile guvernamentale multilaterale nu au reușit să ofere un răspuns de combatere a efectelor pandemiei coordonat la nivel global.
Totuşi, nu sunt semne ale finalului globalizării, dar pandemia, care ar putea intensifica naționalisme și populisme, va genera noi tendințe.
Companiile vor fi nevoite să-și ajusteze planurile pe diversificarea lanțului de aprovizionare, de la soluţia de până acum, tip „China plus o altă sursă”. Preocupările de biosecuritate vor amplifica regionalizarea și localizarea.
Lumea afacerilor schimbă macazul şi nici nu ştim. Geostrategie şi riscuri geopolitice
Criza îi forțează pe întârziații în digitalizare, telemuncă și comerț electronic să recupereze. Soluțiile pe termen scurt și lung depind de tehnologie, cu atât mai mult cu cât escaladarea activității sociale și profesionale online a creat un mediu mai vulnerabil la dezinformare și cyber-atacuri.
Implicațiile economice și de securitate națională vor accelera și intensifica geopolitic competiția tehnologică.
Pandemia accentuează consecințele sociale, economice și politice ale îmbătrânirii. Profilul demografic al unei țări va modela povara operațională și pe costurile de pandemie.
Societățile mai îmbătrânite vor suferi economic mai mult, din cauza pierderilor de vieți, cu o revenire economică mai lentă, iar națiunile mai tinere, cu rate mari ale șomajului și o dislocare economică pandemică, au riscuri mai mari la tulburări sociale.
„Pandemia a eliminat din prim-plan tema politicilor privind schimbarea climatică. Nu se știe când și cum, dar subiectul va reapărea.” Bogdan Ion, EY
Pandemia a eliminat din prim-plan tema politicilor privind schimbarea climatică. Nu se știe când și cum, dar subiectul va reapărea. Incertitudinile și dificultățile economice diminuează importanța preocupărilor legate de mediu.
Legiuitorii din UE și poate SUA s-ar putea folosi de criză pentru a da mai mare prioritate energiei și investițiilor verzi. Pandemia reducere deplasările la/de la locul de muncă și călătoriile cu avionul, tendințe ce s-ar putea păstra și după atenuarea crizei.
Companiile și oamenii vor învăța să lucreze, să formeze și să-și susțină echipele, să-și deservească clienții și să trăiască fără a se urca în avion.
Ce va fi mâine?
Într-un context mai larg, piețele emergente sunt afectate semnificativ de scăderea abruptă a exporturilor de mărfuri, a remiterilor și a încasărilor din turism.
Pe fondul creșterii costurilor cu gestionarea pandemiei, astfel de șocuri de cont curent ar putea cataliza tulburări politice.
Companiile ar trebui să se gândească la următorul pas: reluarea sau revenirea la un nivel normal al activității. Ce se va întâmpla în noua normalitate, când pandemia va fi de domeniul trecutului? – aceasta e marea întrebare.
