Remus Borza este în prezent unul dintre cei mai prezenți oameni pe scena publică de la noi. Este prezentat ca specialist în aproape orice problemă, este avocat, politician, deputat fost ALDE acum independent, om de afaceri și aproape orice calitate care și-o mai poate imagina cineva.
Lucrurile nu au stat de la început așa. Până în perioada 2010 – 2011 Borza era titularul unui cabinet de avocatură din Baroul București care asigura reprezentarea clienților în dosare penale. Spectaculoasa sa ascensiune are legătură cu un alt eveniment și anume intrarea în Masonerie.
În 2012 publicația online HotNews îl prezenta pe Remus Borza drept Mare Orator al Marii Loji Naționale din România și coleg de facultate cu premierul de atunci în funcție, Victor Ponta, ambii absolvind Facultatea de Drept în 1995.
Relația sa cu Ponta este una foarte strânsă, Borza fiind dat afară din ALDE după ce a votat alături de Victor Ponta pentru menținerea Guvernului Grindeanu.
După intrarea în Masonerie Borza a ajuns și foarte rapid și specialist în lichidări judiciare, coordonând în 2012 Grupul Borza și Asociații, care deținea atunci două societăți de insolvență, Euro Insol SPRL și Assistance Insolv SPRL, situate acum cinci ani între primele 5 firme de insolvență din România.
Remus Borza a profitat de contextul din perioada 2010 – 2012 pentru a aduce adevărate osanale Masoneriei, similare cu poeziile patriotice dedicate lui Nicolae Ceaușescu.
”Masoneria reprezintă cărămida de temelie a României moderne. Masoneria nu s-a născut în 1993, atunci doar s-au reaprins luminile după 56 de ani de dictatură: Carol al II-lea, Antonescu, Ghe. Gheorghiu-Dej, Ceaușescu“, spunea Borza într-un interviu dat în acea perioadă revistei Q Magazine. Masoneria română nu este un partid, un sindicat sau club de socializare, ci înseamnă mediul academic, universitar, bancar, financiar, politic, cultural, sportiv și chiar confesional, oameni de o probitate morală și profesională desăvârșită, personalități de primă mărime ale vieții publice, care reprezintă peste două treimi din cei 8.000 de membri, considera Borza într-un interviu acordat Q Magazine și citat de Jurnalul Național.
Interesant este că tot atunci Borza începe să cunoască prosperitatea, notorietatea publică, iar societățile sale de insolvență se dezvoltă spectaculos.
Astfel, în portofoliul societăților coordonate de Remus Borza, de prin 2012 și până în prezent, s-au aflat societăți comerciale foarte importante precum Asmita Gardens SRL, Uztel SA, CFR Mesagerie SA, Meridian Land, World Trade Center S.A, Hotel Planet, Plafar S.A. Universul SRL, Servtrans S.A. Elca Auto, Real Power Construct, Institutul Național al Lemnului, Bucovina Mineral Water, Asmita Garden, Romexpo, UCM Reșița, Hidroelectrica s.a.
Masoneria, cuib de interese de afaceri?
Deși Remus Borza a prezentat Masoneria un fel de Alba ca Zăpada, unele evenimente din spațiul public ridică serios problema dacă organizația mult iubită de acesta nu este de fapt un cerc de influență din sfera afacerilor sau a politicii.
Spre exemplu, în martie 2012 procurorii DNA îl rețineau pentru 24 de ore pe judecătorul Cătălin Șerban, vicepreședinte al Curții de Apel Timișoara pentru o șpagă de 50.000 de euro pentru a rezolva două sentințe în favoarea Moldomin.
Alături de el mai ajungea în fața judecătorilor, printre alții, și Ioan Marian Mihăilă, profesor universitar în cadrul Universității „Eftimie Murgu“ din Reșița, în sarcina căruia s-au reținut infracțiunile de complicitate la trafic de influență și asociere pentru săvârșirea de infracțiuni. Dosarul va avea să ajungă la Curtea de Apel Alba Iulia. Acolo, principala apărare a lui Șerban în fața acuzațiilor de corupție a fost că el este mason. Tot mason este și profesorul Mihăilă, unul destul de influent la acel moment prin Vestul țării.
Într-o altă speță, DNA Oradea l-a trimis în judecată pe fostul șef al Poliției Române, Liviu Popa pentru fals în declarații pentru că nu și-a declarat apartenența la o lojă masonică. Popa este un polițist filmat pe la chefuri cu Vasile Blaga, fiind cunoscut ca un apropiat al fostului lider PDL și al unor oameni de afaceri din Oradea.
Fostul patron Rodipet îl acuză pe Borza de legături cu SRI
Atacul la ziarul ”România liberă” derulat de o grupare din zona economico-politică pare să facă parte dintr-un plan mai amplu care vizează controlul mass-mediei, începând de la conținutul editorial până la partea de distribuție a ziarelor care mai apar și în print.
Un interviu oferit în august 2017 de omul de afaceri Hassan Awdi postului Antena3, patronul Rodipet, oferă o perspectivă a mai concretă a ideii de control a mass-media. Awdi spune că bunurile sale au fost devalizate de mai mulți lichidatori printre care și Remus Borza. ”Sunt câțiva ofițeri SRI conectați cu Remuz Borza. (…) 97% din judecători și procurori sunt membri SRI, cum poți avea justiție în România? (…) Să vă dau un nume din SRI? Florian Coldea e doar unul dintre ei (…) DNA a refuzat să investigheze (…) Controlam distribuția ziarelor, ceva foarte important pentru alegeri. SRI era interesat de mine”, a spus Awdi. Libanezul a obținut în anul 2015 despăgubiri de 13 milioane de euro de la statul român pentru privatizarea eșuată a Rodipet. Întâmplător sau nu, firma de lichidare deținută până nu cu mult timp în urmă de Remus Borza, Euro Insol a fost aleasă de KPMG și desemnată ulterior de un judecător drept administrator judiciar la Medien Holding, societatea care editează ”România liberă”.
