Castigatoarea premiului Nobel pentru Literatura are 56 de ani, s-a nascut intr-o familie de svabi din Banat, traieste de 22 de ani la Berlin si i se pare sfasietor ca pana si astazi zice "hopa" atunci cand scapa din mana ceva. Este Herta Müller si a reusit sa convinga Academia Suedeza sa-i ofere prestigioasa distinctie in defavoarea scriitorului israelian Amos Oz, de altfel marele favorit, sau a vedetelor literare Mario Vargas Llosa si Salman Rushdie. Argumentul Academiei: "Densitatea poeziei si sinceritatea prozei cu care a descris plastic universul dezradacinatilor". "Pentru Herta Müller, care a trebuit sa fuga din tara ei natala, trecutul este inca viu. Scrie ca cineva care provine dintr-o minoritate, fara a-i pasa de ea insasi. Are, intr-adevar, o poveste de spus si are si mijloacele lingvistice pentru a face aceasta", a spus si Peter Englund, secretarul Academiei Suedeze.
De altfel, tema comunismului si cea conexa, a opresiunii individului se regasesc ca leit-motive in toate cartile scriitoarei, dar si in constiinta acesteia. De-a lungul anilor si-a pastrat vocea critica si, atat la dezbaterile din Romania, cat si in publicatiile germane, a continuat sa strige impotriva Securitatii si terorii comuniste. "Romania postcomunista nu a dezbracat toate mastile ororii comuniste, dintre care cea mai perfida ramane cea a delatiunii, iar cea mai crunta, a anihilarii intimitatii (…) Serviciul secret al lui Ceausescu nu a fost dizolvat, ci doar redenumit in SRI. Un fost colaborator al Securitatii poate ocupa azi in Romania orice functie", scria Herta Müller in Die Zeit. Autoarea s-a plans adesea ca nu si-a vazut nici pana astazi dosarul CNSAS, iar ochiul vigilent al serviciilor a urmarit-o la fiecare vizita in tara natala.
Comitetul Nobel a decis sa-i acorde premiul pentru Literatura pe 2009 scriitoarei germane nascute in Romania Herta Müller, 56 de ani, "care prin densitatea poeziei si sinceritatea prozei descrie universul celor dezradacinati". Scrierile ei prezinta in mod poetic viata sub dictatura comunista in Romania, a mai anuntat Comitetul Nobel. Herta Müller este a 12-a femeie scriitor distinsa cu Nobel pentru Literatura.
Peter Englund, secretarul permanent al Academiei, a vorbit despre trecutul scriitoarei. "Pentru Herta Müller, care a trebuit sa fuga din tara ei natala, trecutul este inca viu. Cand i-am citit cartile am simtit din aceasta cauza un fior interior. Ea are o scriere onesta, de o intensitate incredibila. Scrie ca cineva care provine dintr-o minoritate, fara a-i pasa de ea insasi. Are, intr-adevar, o poveste de spus si are si mijloacele lingvistice pentru a face aceasta", a spus Englund.
"A promis ca pana la decernarea premiului, pe 10 decembrie, isi va recapata graiul"
Ieri, la primul telefon care o anunta despre decizia Academiei Suedeze, Herta Müller a ramas fara cuvinte. "Sunt foarte surprinsa si inca nu pot sa cred, mai multe nu pot sa zic pe moment", a transmis Herta Müller intr-un comunicat remis presei. Iar Peter Englund a spus ca i s-a parut "total coplesita si inmarmurita" in momentul in care i-a transmis prin telefon ca ea este laureata Nobel pe 2009. "Cand am sunat sa anuntam, ne-a raspuns sotul ei, care i-a inmanat telefonul. Herta Müller a fost total coplesita si a inceput sa rada intr-un mod cu totul minunat. I-au lipsit cu totul cuvintele.
Dar ea a promis ca pana la decernarea premiului, pe 10 decembrie, isi va recapata graiul", a declarat Englund. Intr-o conferinta de presa sustinuta ieri de Herta Müller, aceasta a declarat: "Sunt amarata si trista ca nu-i poti aduce inapoi pe cei care au suferit in dictatura comunista". In cadrul unei dezbateri la ICR, din 2007, intrebata daca Premiul Nobel este semnificativ pentru creatia unui scriitor, Müller spunea ca singurul atu al acestei distinctii este suma mare de bani pe care laureatul o primeste, nicidecum recunoasterea literara. Premiul Nobel este insotit de un cec de 10 milioane de coroane suedeze (980.000 de euro).
Librarii din Suedia, nepregatiti
Premiul Nobel pentru Literatura a provocat la Stockholm un adevarat tsunami, scrie presa suedeza, notand ca librarii au retras de pe rafturi operele altor favoriti la premiu, pentru a le scoate la inaintare pe cele ale scriitoarei castigatoare, impodobite cu panglica rosie si cu "Nobelpriset". Este considerat un premiu prestigios dar sunt voci care sustin ca in spatele acestui premiu sta faptul ca Nobelul are intotdeauna un fundal politic si ca institutia a dorit, anul acesta, la aniversarea caderii Zidului din Berlin, ca prin opera acestei autoare, "urmarita si cenzurata in tara sa", lumea intreaga sa constientizeze ororile dictaturii comuniste. Majoritatea jurnalistilor straini coreleaza acordarea Premiul Nobel pentru Literatura 2009 Hertei Müller cu aniversarea a 20 de ani de la caderea zidului comunismului.
Drumul spre Nobel
Herta Müller s-a nascut pe 17 august 1953, intr-o familie de svabi din Banat, dar a emigrat in Germania de Vest in 1987, impreuna cu sotul ei, scriitorul Richard Wagner, dupa ce i-a fost interzisa publicarea in Romania, unde critica in mod deschis regimul, a mai precizat Academia Suedeza. De asemenea, decizia ei a fost si o urmare a unei rupturi, dupa ce legaturile ei cu studentii si scriitorii de limba germana din Aktionsgruppe Banat intra in atentia Securitatii. Mama scriitoarei a fost deportata intr-un lagar din Uniunea Sovietica, astazi pe teritoriul Ucrainei. La ora actuala este o prezenta apreciata la superlativ in spatiul de limba germana, dar si in alte tari europene.
Cotidiene de rangul unui "Neue Zurcher Zeitung" sau "Die Welt" i-au consacrat ample editoriale, iar prestigioasa revista literara "Text ± Kritik", ce editeaza numere monografice dedicate exclusiv varfurilor literaturii germane si mondiale, i-a dedicat Caietul 155/2002. De la stabilirea ei in Germania a fost distinsa cu numeroase si importante premii germane si internationale, printre care Premiile "Ricarda Huch", 1987, "Kleist", 1994, si "Joseph Breitbach", 2003; Premiul european "Aristeion", 1995, si cel international "Impac Dublin" Literary Award, 1998, dar si Premiul orasului Berlin sau Premiul "Franz Kafka". Din 1999, figureaza aproape in fiecare an printre numele potentialilor castigatori ai Premiul Nobel pentru literatura.
"Anihilarea intimitatii"
Inca de la debut scritoarea s-a intalnit cu cenzura comunista. Primul volum al Hertei Müller, o colectie de proza scurta in limba germana, "Niederungen" ("Tinuturi joase"), a aparut in 1982 si a fost imediat cenzurat, aparand in editia din romana incomplet. "Germana mea este o limba imprumutata si romana este tot o limba imprumutata, traiesc in limbi imprumutate", declara autoarea intr-un interviu acordat Romaniei libere, in urma cu doi ani. Iar despre supravietuirea intr-un regim comunist spunea: "Cred ca dictatura este o dimensiune care ne-a format, lipsa libertatii si un fel de raspundere pe care o ai fata de tine, sa nu te compromiti, sa ramai integru", declara Herta Müller pentru Romania libera in 2007. Tema comunismului si cea a opresiunii individului se regasesc ca leitmotive in toate cartile Hertei Müller, dar si in constiinta acesteia.
"Romania postcomunista nu a dezbracat toate mastile ororii comuniste, dintre care cea mai perfida ramane cea a delatiunii, iar cea mai crunta cea a anihilarii intimitatii", scrie Herta Müller intr-un amplu articol din luna iulie din Die Zeit. Scriitoarea rememora doua incidente recente din Romania. In primavara anului 2008, invitata fiind la New Europe College la Bucuresti, a fost interpelata pe un ton dur de un agent de la fortele de ordine, care "i-a urlat" ca fotografierea nu este permisa. si un alt episod, cand un prieten care venea sa o ia de la hotel a fost obligat sa completeze la receptie o fisa de vizitator, ii da autoarei sentimentul ca ochiul vigilent al puterii inca ii urmareste oriunde pe romani. "Serviciul secret al lui Ceausescu nu a fost dizolvat, ci doar redenumit in SRI (Ser-viciul Roman de Informatii).
Iar acesta a preluat, dupa declaratiile proprii, 40% din cadrele Securitatii. Probabil procentajul real este si mai mare. Iar ceilalti 60% astazi sunt pensionari (cu pensii triple fata de toti ceilalti) sau sunt cei care invart azi economia de piata. Exceptand diplomatia, un fost colaborator poate ocupa in Romania orice functie", transeaza Herta Müller. Aflarea adevarului si, mai ales, deconspirarea colaboratorilor regimului opresiv nu au fost o provocare pentru societatea romaneasca, spune scriitoarea, care povesteste ca solicitarea de a-si vedea dosarul de la Securitate a ramas fara raspuns.
Scriitoarea si Securitatea
Inainte de a pleca din Romania, scriitoarea a lucrat si ca traducator intr-o fabrica de tractoare si sarma de gard. A refuzat "din egoism" sa faca parte din sistem, pentru ca nu ar mai fi fost niciodata ea insasi. Ca profesor de literatura, sarea constiincioasa peste poeziile cu tenta patriotica, fidela crezului ei interior. Dosarul ei de Securitate a fost descoperit accidental: trei volume intitulate "Cristina", care a avut ca baza "Distorsiunile tendentioase a realitatilor din tara, cu predilectie in mediul rural", in cartea "Niederungen".
Astfel, Herta Müller a aflat raspunsul la una dintre cele mai chinuitoare intrebari pe care le-a avut, cum si cea mai buna prietena a ei facea parte din "sistemul de Iubire si Tradare", livrand informatii exacte despre planul locuintei si activitatile cotidiene. Securitatea se insera in cele mai intime parti ale vietii. Nu te ameninta in mod direct, nu te acuza pe fata, ci te hartuia, zdrobindu-ti pur si simplu orice zid, fie el construit din afectiuni, prietenii ori iluzii. "Cei de la Serviciul Secret intrau la noi in casa in absenta noastra fara nici o retinere. De multe ori intentionat lasau urme, plasau mucuri de tigara, tablouri de pe pereti erau puse pe pat, erau mutate scaunele. Cel mai inspaimantator episod s-a intins timp de cateva saptamani. De la o blana de vulpe, care era intinsa pe podea, a fost taiata prima data coada, apoi picioarele si la sfarsit capul si au fost puse langa burta vulpii", povesteste Müller.
In luna iulie 2008, Herta Müller a publicat o scrisoare deschisa, in Frankfurter Rundschau, in care isi exprima indignarea ca fosti colaboratori ai aparatului represiv din Romania, Andrei Corbea-Hoisie si Sorin Antohi, sunt invitati la scoala de vara ICR din Germania. In aceeasi zi in care scriitoarea publica scrisoarea, Richard Wagner scrie articolul "A invata de la turnatori", cu subtitlul "Institutul Cultural Roman adreseaza invitatii colaboratorilor Securitatii. Ar putea fi o intrunire interesanta – sau totul va fi din nou ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic?" in Der Tagesspiegel.
M.G.Andrei Plesu: "As inventa pentru ea un Premiu Nobel pentru calitate umana"
Primarul localitatii Nitchidorf din Banat, unde s-a nascut Herta Müller, s-a declarat bucuros ca romanciera a primit aceasta distinctie. "Sunt fericit de ceea a reusit o persoana din localitatea pe care o conduc. Astazi, Nitchidorf exista pe harta", a declarat pentru AFP Ioan Mascovescu. Casa natala a scriitoarei a fost nationalizata de comunisti, dar ea a mostenit un teren in zona, chiar "daca nu mai vine pe aici", a mai spus primarul. Consiliul local a anuntat ca vor sa-i confere titlul de cetatean de onoare.
Criticul Nicolae Manolescu, presedintele USR, a declarat ca a ramas mut de uimire cand a aflat numele laureatului: "Sunt fericit pentru Herta si mi se pare extraordinar pentru ca este o scriitoare valoroasa. Ma bucura foarte mult originile ei romanesti si, iata, mai exista si dreptate pe lumea asta. Este, fara doar si poate, un titlu de mandrie pentru Romania, nu putem uita ca este romanca. Evident ca exista o legatura cu Romania in opera ei".
Filosoful Andrei Plesu, rector al New Europe College, a spus: "Pentru mine, Herta Müller si scrisul ei reprezinta o combinatie rara de farmec si rigoare. O admir pentru modul ei de a fi mereu deasupra convenientelor si modelor si aproape ca as inventa pentru ea un Premiu Nobel pentru calitate umana. In rest, ma bucur ca prin ea, o parte sumbra din istoria Romaniei intra in circuitul istoriei europene, ma bucur ca Institutul Nobel a fost sensibil la adevarurile rostite de Herta Müller care, rostite de altii, au trecut neobservate".
"Este un scriitor foarte sincer si a scris despre ceea ce s-a intamplat cu ea, iar acest lucru i-a impresionat pe cei care au decis. Acest premiu este o recunoastere internationala a opresiunii petrecute in Romania si Europa de Est", a declarat si Ion Caramitru pentru AFP. De asemenea, a fost citat si Emil Hurezeanu, jurnalist roman apropiat de scriitoare, care a declarat, tot pentru AFP, ca autoarea a fost nevoita sa paraseasca Romania, fiind hartuita de Securitate, care se presupune ca ar fi avut peste 700.000 de colaboratori. "A lucrat ca traducator intr-o fabrica modesta din Timisoara. A fost persecutata, a fost concediata incercand sa o faca sa taca. Unul din manuscrisele ei a ajuns in Germania prin intermediul unui diplomat german. Cartile ei si limba sunt inspirate de Romania. Ea are o proza foarte puternica si scrie plina de vitalitate, poetic si intr-un stil coroziv", a mai spus Hurezeanu.
Istoricul Marius Oprea, directorul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, spune despre laureata cu Nobel ca scrie cu obstinatie despre oroarea totalitara, cu sistemul ei de delatiuni, pentru ca "propriul ei destin o determina" si avertizeaza ca "fara asumarea istorica a vinovatiei, o sa traim in continuare in noroi". Si scriitorul german Günter Grass, laureat al premiului Nobel pentru Literatura in 1999, s-a declarat "impresionat si foarte multumit" ca Nobelul pentru Literatura in 2009 a fost decernat romancierei germane de origine romana Herta Müller", informeaza AFP. "Sunt impresionat si foarte multumit, pentru ca ea este o foarte buna romanciera", a declarat Grass, facand o marturisire: "Favoritul meu era Amos Oz, dar vreau sa subliniez ca membrii Comitetului Nobel au luat o decizie foarte buna".
» Aparitii in limba romana
» "Animalul inimii", 2006, colectia Fiction LTD, Polirom: "Am scris aceasta carte in memoria prietenilor mei romani care au fost ucisi in timpul regimului Ceausescu. Am simtit ca este datoria mea sa fac asta". (Herta Müller)
» "Este sau nu este Ion", 2005, Hors Collection, Polirom: volum de poezii in care autoarea foloseste cuvinte decupate din reviste.
» "Regele se-nclina si ucide", 2005, Colectia Ego-grafii, Polirom: cuprinde o selectie de noua texte care se constituie intr-un fragmentarium autobiografic, care se refera la perioada traita de autoare in Romania anilor '70 si '80.
Interviu cu Herta Muller (2007): "Traiesc in limbi imprumutate
