» In primele sapte luni, datoria publica a crescut cu aproape 7 miliarde euro.
» Economistii estimeaza ca datoria va continua sa creasca si anul viitor, din cauza risipirii banilor pe consum (salarii si pensii).
Nivelul datoriei publice a inregistrat in luna iulie cel mai mare salt din acest an, de 15,2 miliarde lei, o data cu intrarea primei transe de la Comisia Europeana si a imprumutului (club loan) contractat de Ministerul de Finante de la mai multe banci. Datoria publica a avansat intr-o luna mai mult decat in primele sase luni la un loc, ajungand astfel la 138,8 miliarde lei (33 miliarde euro), echivalentul a 27,9% din produsul intern brut. Chiar daca nivelul datoriei publice este cu mult sub cel maxim admis prin criteriile de la Maastricht, de 60% din PIB, economistii avertizeaza ca lucrurile pot scapa rapid de sub control daca nu se iau masurile adecvate.
"La noi lumea trateaza cu usurinta nivelul datoriei publice, pentru ca este inca destul de jos. Daca o tinem in felul asta, o sa ajungem sa nu mai stam asa de bine. Lucrurile pot scapa foarte repede de sub control. As fi fost de acord ca datoria sa creasca facand investitii, pentru ca acestea ar fi generat crestere economica si ar fi asigurat in viitor resursele necesare rambursarii datoriei. In realitate, investitiile de capital chiar scad, iar noi facem datorie pentru nimic. Aruncam banii pe consum", considera Nicolaie Alexandru Chidesciuc, economistul-sef al ING Bank Romania.
De la inceputul anului, datoria statului a crescut cu 26,5% sau cu 29 miliarde lei (aproape 7 miliarde euro), de la aproape 110 miliarde lei. Principalele cauze ale cresterii alarmante a datoriei statului sunt politicile fiscale iresponsabile din guvernarea anterioara si amanarea deciziilor nepopulare pana dupa alegerile prezidentiale.
"Saltul datoriei publice este enorm. Cu toate acestea, nu ne vom opri aici. Or sa mai fie transe de la UE si vor aparea noi nevoi de finantare pe fondul adancirii deficitului bugetar. Doua sunt cauzele care au dus la acest derapaj al datoriei publice: politicile fiscale iresponsabile din guvernarea anterioara, coroborate cu faptul ca in actuala guvernare nu s-a gasit destula vointa pentru controlarea deficitului bugetar. Practic, din cauza alegerilor prezidentiale, anul acesta nu s-au luat decizii dure de taiere a cheltuielilor sau de crestere a veniturilor bugetare", explica economistul-sef al ING.
Cum va creste datoria publica pe final de an
"Noi estimam o datorie publica de 150 miliarde lei la finele anului, luand in calcul transa din decembrie de la CE si ceea ce s-ar fi imprumutat pe piata locala. Daca adaugam circa 1,7 miliarde euro – reprezentand jumatate din cele doua transe de la FMI –, iar Finantele vor atrage inca 1,5 miliarde euro prin eurobonduri, atunci datoria publica ar putea ajunge in decembrie la aproximativ 164 miliarde lei, echivalentul a 33% din PIB", a conchis Chidesciuc. Astfel, am putea incheia anul cu o datorie a statului in crestere cu aproape 50% (54 miliarde lei) fata de nivelul din decembrie 2008. Pentru 2010, Finantele estimeaza un serviciu al datoriei guvernamentale de 48,4 miliarde lei, iar pentru 2011 serviciul datoriei este prevazut la 57,1 miliarde lei. Practic, banii de la FMI si CE nu reduc deloc presiunea uriasa de finantare pe termen scurt a statului, ci doar contribuie la evitarea intrarii in incapacitate de plata.
