„Nu este niciun motiv să îmi dau demisia. Atunci când un dosar se înregistrează la DNA printr-o sesizare, nu este în sută la sută din cazuri posibilitatea să faci rechizitorii. Sunt situaţii în care faci rechizitorii, sunt situaţii în care dai clasări. Rolul procurorului este acela de a administra probe, de a investiga faptele şi de a strânge probele în dovedirea vinovăţiei sau nevinovăţiei unei persoane”, a spus Kovesi, într-o intervenţie telefonică la Digi 24.
Ea a explicat şi modul în care s-a calculat prescripţia faptelor pentru care au fost cercetaţi foşti miniştrii în dosarul Microsoft.
„Din ce se discută în spaţiul public, văd că sunt câteva chestiuni care nu s-au lămurit. Este un caz care a început în 2013 şi nicidecum în 2004, aşa cum s-a afirmat. Ca şi în alte cazuri, DNA primeşte sesizări pentru fapte care s-au petrecut în urmă cu cinci ani, şase ani, şapte ani. Este una din situaţii şi aici. Dosarele au fost înregistrate în DNA în anul 2013, ele au constituit o prioritate şi s-a început investigarea acestui dosar extrem de complex, în care procurorii au trebuit să dovedească fapte comise în urmă cu 10 ani”, a menţionat Kovesi.
Şefa DNA a precizat că, în patru ani, s-au făcut patru rechizitorii, au fost trimişi în judecată doi foşti miniştri, dintre care unul a şi fost condamnat definitiv.
„Pentru o parte dintre foştii miniştri care au fost investigaţi a intervenit prescripţia răspunderii penale. Modul în care s-a calculat termenul de prescripţie a fost diferit datorită practicii judiciare. Astfel, procurorul de caz care a investigat iniţial acest dosar a calculat termenul de prescripţie în funcţie de data la care s-au făcut plăţile. Am avut plăţi în 2005, în 2009, în baza unui contract încheiat în 2004. Ulterior, atunci când dosarul a fost preluat de un alt procuror, care a întocmit trei rechizitorii şi a dispus măsuri preventive faţă de alte persoane, aceste măsuri preventive au fost contestate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care în 2017 a stabilit că, în situaţia în care avem o infracţiune care se prelungeşte în timp, cum este şi în cazul nostru, termenul de prescripţie se calculează de la data încheierii contractului, adică anul 2004. Acest lucru nu poate fi imputat procurorului de caz. Avem o practică judiciară care a fost o perioadă neunitară, dar care s-a cristalizat în 2017”, a spus Kovesi.
Procurorul-şef al DNA a recunoscut că se poate imputa procurorului de caz faptul că a început urmărirea penală pentru foştii miniştri, după ce faptele s-au prescris.
„Ce se poate imputa DNA şi procurorului de caz în această situaţie este că, pentru o parte dintre miniştri, deşi a obţinut un aviz de urmărire penală, a început ancheta la câteva zile după ce faptele s-au prescris. În momentul în care am luat la cunoştinţă despre această situaţie a fost sesizată Inspecţia Judiciară. Ca şef de instituţie, nu am alte pârghii la îndemână atunci când un procuror greşeşte. Eu nu pot să aplic sancţiuni. Acest lucru poate să îl facă Inspecţia Judiciară”, a adăugat Kovesi.
Procurorul general Augustin Lazăr a sesizat, în septembrie 2017, Inspecţia Judiciară cu privire la săvârşirea de abateri disciplinare de către procurorul Mihaiela Moraru Iorga, care a instrumentat dosarul Microsoft.
„Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a primit o informare din partea procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie în legătură cu modul de instrumentare a cauzei cunoscută generic sub denumirea ‘dosarul Microsoft’, precum şi cu măsurile întreprinse de către conducerea DNA în data de 17 iulie 2017. În data de 20 septembrie 2017 – pe baza actelor înaintate de către conducerea DNA anterior, respectiv pe 5 septembrie 2017, – procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat, în calitate de titular al acţiunii disciplinare, Inspecţia Judiciară cu privire la săvârşirea abaterii disciplinare prev. de art. 99 lit.t coroborat cu art. 991 alin. (1) şi (2) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor (exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă) de către procurorul Moraru Iorga Mihaiela. Sesizarea priveşte mai multe aspecte, printre care şi modul de instrumentare a cauzei menţionate anterior”, se arată într-un comunicat al Parchetului General
