Politica mult mai asertiva a Rusiei in regiunile invecinate si crizele gazului din ultimii trei ani au schimbat atitudinile europenilor in privinta Moscovei, dar si a modului in care ar trebui tratata relatia cu Rusia.
Studiul German Marshall Fund releva ca majoritatea europenilor, atat cei din Estul si Centrul Europei, cat si cei din Occidentul batranului continent se declara ingrijorati cu privire la livrarile de energie din Rusia, dar si fata de dependenta crescanda a Europei de hidrocarburile rusesti. Spre deosebire de anul 2007 insa, cand vest-europenii erau mult mai suparati decat esticii pentru intreruperile din alimentarea cu gaze rusesti, anul 2009 a rasturnat situatia – in Centrul si Orientul european, 73% din subiecti se declara preocupati de Rusia ca furnizor de energie, fata de numai 67% in Vest.
si in interiorul fostului bloc estic se inregistreaza diferente semnificative de perceptie la acest capitol: polonezii, cu 80%, sunt cei mai inclinati sa creada ca Rusia va inchide robinetii de gaz, in timp ce bulgarii si turcii sunt mai putin preocupati de aceasta posibilitate (56%, respectiv 50%) .
Pentru prima data in istoria studiului privind tendintele din relatia transatlantica, expertii GMF au formulat o intrebare concreta cu privire la abordarea relatiei cu Moscova: ar trebui ca Vestul sa renunte la unele din politicile sale, precum extinderea NATO, pentru a asigura livrarile de energie din Rusia? Esticii si europenii din centrul continentului resping in majoritatea lor aceasta abordare. Ca si americanii (26%), numai 28% din estici ar accepta un asemenea targ, in timp ce 41% din cetatenii din Vest ar lua in considerare o astfel de varianta. Cu toate acestea, europenii din Est, cu 59%, sustin in mai mica masura decat cei din Vest (66%) ideea de a face presiuni diplomatice asupra Rusiei pentru ca Moscova sa-si onoreze angajamentele de furnizor de energie. Cel mai putin entuziasmate fata de o confruntare diplomatica de acest tip sunt Romania si Bulgaria, unde sustinatorii acestei abordari sunt minoritari – 38% si, respectiv, 36%.
Cand vine vorba de alte state si de relatia lor cu Moscova, intransigenta estica este ceva mai diluata. Numai 63% din est-europeni – fata de 60% in Vest – sunt ingrijorati de tratamentul aplicat de Moscova vecinilor. Chiar daca o majoritate solida a celor intervievati pe ambele maluri ale Atlanticului considera ca influenta crescanda a Rusiei trebuie contracarata. De exemplu, mai multi vest-europeni (70%) decat estici (66%) cred ca UE ar trebui sa acorde asistenta de securitate Georgiei sau Ucrainei.
O diferenta similara se inregistreaza si in cazul situatiei democratiei in Rusia: in Est, numai 52% din cei chestionati isi fac probleme cu privire la deficitul democratic din Federatia Rusa, spre deosebire de 67% din cei chestionati in Vestul european.
