Consiliul Director al Bancii Mondiale a aprobat recent Strategia de Parteneriat cu Romania pentru perioada 2009-2013, strategie elaborata in urma unor consultari cu Guvernul de la Bucuresti. In esenta, documentul sintetizeaza opiniile Bancii Mondiale despre situatia economico-sociala din Romania si perspectivele acesteia.
Impresia generala este ca strategia se refera la o alta tara decat Romania. Unele aprecieri cu privire la situatia actuala sunt perfect potrivite, caci corespund strict realitatilor existente. Altele insa, si nu putine, sunt rau alaturi cu drumul. Referirea la o alta tara pare sa nu mai fie dubitativa in materie de recomandari, actiuni de intreprins si obiective de atins. In aceste privinte, se umbla cu capul prin norii cei inalti, plecandu-se in majoritatea cazurilor de la premise gresite, uneori netinandu-se cont de situatii care, plac, nu plac, nu pot fi, pur si simplu, schimbate!
Banca Mondiala situeaza in mod corect in prim-plan reforma sectorului public.
Organizarea si administrarea sectorului public, stie si Grivei, reprezinta probabil hiba principala in Romania. Dar, cu tot respectul pentru expertii Bancii Mondiale, daca nu se recunoaste direct si oficial ca hiba este, de fapt, furtul din avutul public si din banul public, nu se pot propune solutii! Sa fim seriosi, problema in sectorul public nu este coruptia, ci furtul din partea chiar a celor care il administreaza.
Banca Mondiala spune ca impactul programelor de asistenta sociala asupra saraciei este limitat si ca, in conditiile actuale de criza, ponderea romanilor care traiesc in saracie absoluta va creste de la 5,7% in 2008 la 7,4% in 2009. Pai, cine dintre decidenti sa aiba interes sa scada aceasta saracie?! Cum, fara o asemenea saracie, s-ar mai putea cumpara voturi direct cu bani, ulei, zahar sau paine?!
Banca Mondiala considera ca este necesara consolidarea rapida si profunda a politicii fiscale, reformele fiscale (pe care insa nu le precizeaza concret) trebuind sa vizeze imbunatatirea disciplinei bugetare si eficientizarea cheltuielilor publice. si asta, repetam, rapid si profund, pentru a se evita riscul unei "aterizari dure"! Banca Mondiala nu ne explica ce inseamna, de fapt, o "aterizare dura": colaps, cadere la pamant?! Hai, ca-i tare! Cine sa intreprinda reforma politicii fiscale? Cine sa eficientizeze cheltuielile publice? Cine?! Cei care din banul public, strans de la cei multi tocmai pe baza actualelor grile fiscale, se infrupta copios, in folosul lor si al grupurilor de interese politice si economice din care fac parte, tocmai prin grilele actuale de cheltuieli bugetare?! Expertii Bancii Mondiale chiar delireaza! Iar cat priveste "aterizarea dura", ne temem ca aceasta s-a si produs!
Dar au "aterizat dur" cei multi si nenorociti, si nu cumva cei care conduc destinele sectorului public si bugetului public, in cardasie cu diferiti privati pe care ii inventeaza pentru a juca farsa democratiei si economiei de piata. Exista insa un domeniu in care se constata ca expertii Bancii Mondiale au parasit complet contactul cu realitatea, suferind grave amnezii. Acestia reclama, in vederea inlaturarii efectelor economice si sociale ale crizei, mentinerea creditarii sectorului privat, in special a IMM-urilor si fermelor agricole. Delir total! Pai, cine sa mentina creditarea?! Cumva statul roman, bun sau rau cum este acesta?! Pai, asta este treaba bancilor! Dar bancile sunt particulare! Ce poate face statul?! si bancile nici macar nu mai sunt romanesti! Iar bancile straine nici nu vor sa auda de IMM-uri si de fermele agricole! Iar de cand cu criza nu prea mai vor sa mai auda in general de creditarea economiei reale!
A uitat Banca Mondiala cate presiuni a facut asupra Romaniei sa privatizeze si iar sa privatizeze sectorul bancar?! Poftim, l-am privatizat! De nu mai exista aproape nici o banca romaneasca! Dar cum am putea determina niste banci straine sa crediteze economia daca ele nu vor?! Asta cu mentinerea creditarii este o chestiune chiar caraghioasa!
De altfel, Banca Mondiala sufera rau de amnezie. A uitat si ca a distrus, prin recomandarile sale aberante, agricultura romaneasca, atat cat mai exista aceasta, precum si sistemul integrat de producere si distribuire a energiei electrice, aiureli din care n-au avut de castigat decat niste companii straine, care au cules caimacul, si n-au avut de pierdut decat consumatorii romani! Cum se face insa ca expertii Bancii Mondiale nu uita sa exercite acum noi presiuni asupra Romaniei sa reia urgent directionarea contributiilor pentru pensii catre fondurile private de pensii, cea mai mare afacere a secolului pentru niste firme private fara merit si cea mai paguboasa afacere pentru viitorii pensionari romani?!