În aprilie 2020, deputatul liberal Pavel Popescu, membru al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, anunța inițierea unui proiect legislativ, transformat ulterior într-o construcție de tip ”Investment Screening Law”, prin care statul român să poată limita drastic investițiile companiilor chineze și ale unor state din afara spațiului comunitar în domeniile strategice din România, pentru următorii 10 ani.
“Fac apel la toți politicienii, la toate instituțiile statului și la conducătorii lor, la fiecare român care înțelege crimele comunismului și la toată presa din România, să conștientizeze măcar în ceasul al doisprezecelea pericolul pe care îl reprezintă conducerea comunistă a Chinei pentru economia, unitatea și sănătatea statului român!”, suna, în aprilie, apelul parlamentarului liberal.
În ultimele două luni, inițiativa a evoluat, concretizându-se într-un proiect de Investment Screening Law care abordează realitățile naționale dintr-o perspectivă complexă, aliniată la normele și modelele europene în materie.
Despre lege, conjunctură și implicații, deputatul liberal Pavel Popescu a avut amabilitatea să ne vorbească într-un interviu exclusiv, pe care vi-l propunem în cele ce urmează.
”Construind împreună cu China, securitatea statului român și a cetățenilor săi nu ar mai putea fi protejată și garantată”
România Liberă: Domnule deputat, care a fost imperativul acestei inițiative normative?
Pavel Popescu: ”Această inițiativă legislativă s-a conturat în urma unui studiu făcut în ultimii doi ani, cu privire la expansiunea economică a Chinei în statele din Vest, în România, și în Statele Unite. O expansiune economică precum cea a Chinei nu reprezintă o amenințare la adresa României decât în momentul în care interesele sale interferează cu tot ceea ce înseamnă interesele statului român. În România, în opinia mea, am ajuns în situația în care ar trebui să ne punem foarte serios întrebarea dacă statul român nu cumva are de pierdut din acest nu neapărat schimb comercial ci din această interacțiune cu statul chinez în anumite domenii. Mă refer aici în special la domeniile strategice, care sunt foarte bine definite, domeniul nuclear, militar, cel al telecomunicațiilor, sănătate, industrie energetică etc. Pe partea militară nu avem trading cu China iar în zona nucleară tocmai știți că s-a încheiat o colaborare propusă de statul chinez, dar dezbaterea principală în aceste zile se concentrează pe partea de telecomunicații 5G. Este o discuție complexă, la nivel european și global. La nivel național, rolul nostru, al politicienilor, este acela de a proteja interesele cetățenilor români și cele ale statului român. În acest context am realizat că suntem în fața riscului de a oferi acest domeniu strategic, o întreagă infrastructură critică, unei companii care vine dintr-un stat ce are niște valori ce nu sunt compatibile cu valorile spre care s-a îndreptat România în ultimii 30 de ani. Desigur, cu tot respectul pentru cultura chineză și pentru istoria de mii de ani a Chinei, există în mod inevitabil o barieră de relaționare, în momentul în care comparăm seturile de valori, cel pe care vrem să îl asimilăm în România versus cel asimilat și propagat prin vocea Partidului Comunist Chinez în China. Acum 30 de ani și în România încă discutam despre comunism. Nu am vrea să se mai întâmple acest lucru. Iar temerea mea este că, pe aceste infrastructuri critice, ce țin de tehnologia 5G, am fi puși în situația de a construi împreună cu un stat ale cărui valori sunt în contradicție cu valorile noastre democratice. Și atunci securitatea statului român și a cetățenilor săi nu ar mai putea fi protejată și garantată. De ce spun acest lucru? Pentru că dovada o avem tocmai studiind modul în care Partidul Comunist Chinez își controlează propriul popor. China a creat cunoscutul sistem de social scoring, prin care tu, ca cetățean chinez, poți fi notat cu steluțe de la 1 la 5. Dacă ai făcut o greșeală, ai uitat să plătești o factură sau dacă bunica, copilul sau mama ta au greșit cu ceva, scorul tău de cetățean bun în societate scade. În felul ăsta, nu mai ai voie să-ți cumperi bilet de avion, retrogradezi la tren. Dacă circulai cu trenul și ai pierdut puncte, retrogradezi la autobuz… Și atunci, din acest punct de vedere, în opinia mea, nu putem lăsa astfel de domenii strategice, chiar dacă am lua în calcul un teoretic impact economic pozitiv, pe mâna unei țări conduse de un Partid Comunist în această direcție.”
România Liberă: Cunoașteți vreo țară care a avut impact economic pozitiv în urma relațiilor economice cu China?
Pavel Popescu: ”În momentul de față nu cred că există în lume țări care să fi avut impact pozitiv după relația cu China. Dimpotrivă, estimat, la nivelul datelor vehiculate în spațiul public, deficitul comercial al României în relația cu China este undeva la 22% din deficitul total comercial. Este enorm. Realitatea este totuși că nu putem scoate total China din acest puzzle global economic. Ar fi absolut absurd. China este un furnizor de servicii și produse la nivel mondial pe care, dacă l-am omite total, am ajunge în prezența unor perturbări economice și a unor repercusiuni mult mai grave decât ne imaginăm.”
”China cumpără la pachet companii, unele strategice, altele mai puțin strategice, din tot ceea ce înseamnă statele membre ale UE!”
Pavel Popescu: ”Astăzi, în Europa, China cumpără la pachet companii, unele strategice, altele mai puțin strategice, din tot ceea ce înseamnă statele membre ale UE și chiar și România. Se întâmplă astăzi, în timp ce vorbim. Gândiți-vă că, într-un orizont foarte scurt de timp, sau într-unul mai îndepărtat, cum ar fi acela de 10 ani, China ar putea ajunge să dețină infrastructură critică, strategică, într-o bună parte din Europa. Ceea ce ar însemna un risc major. Muntenegru, de pildă, a plătit undeva în jur de un miliard de dolari pentru 40 de kilometri de autostradă. Contractul Cadru este apreciat undeva la 3,1 miliarde de dolari. Dacă Muntenegru nu începe să-și plătească ratele către China de anul viitor, din 2021, China are dreptul de a pune sechestru, practic, pe terenurile statului Muntenegru. În aceste condiții, imaginați-vă faptul că, în 10 ani, în urma aplicării unui mecanism similar și la noi, o anumită țară, oricare ar fi ea, ar putea ajunge să dețină o întreagă parte din teritoriul statului român. Sunt cunoscute discuțiile legate de suveranitatea României în raport cu relațiile româno – ungare. Dacă mâine s-ar aduce din nou în discuție faptul că Ungaria ar dori să ia Transilvania, să dețină parte din teritoriul statului român, și-ar putea imagina cineva că se poate întâmpla acest lucru? Nu. Ceea ce este tragic, însă, este faptul că, în Europa, strategia agresivă economică de expansiune a Chinei de fapt face acest lucru. Indiferent că vorbim de Ungaria, în cazul statului român, ori de de SUA, Brazilia sau Canada, nu poți afecta suveranitatea unui stat și integralitatea sa teritorială printr-o expansiune economică agresivă. Este în interesul nostru să limităm aceste lucruri, așa cum putem noi, folosindu-ne de interesele politice pe care le avem, desigur, raportat la Constituție și la celelalte instrumente legale.”
România Liberă: Sunt unele voci care s-au referit la acest normativ ca la o măsură legală exagerată…
Pavel Popescu: ”Poate sună a fi una exagerată doar în condițiile în care dezbaterea nu este pusă în fața cetățenilor în mod serios iar informările sunt blurate, prin grija imensului aparat de propagandă al Chinei. Noi discutăm de o luptă cu resurse inegale. Ne aflăm, e drept, ca politicieni, în fața obligației de a ne asuma niște măsuri care, într-o anumită optică, ar putea fi văzute ca fiind unele forțate. În opinia mea nu sunt deloc așa…”
Investment Screening Law sau cadrul normativ pentru investițiile străine în infrastructura critică a României
România Liberă: Există o interconectare a proiectului dumneavoastră normativ cu legislația specifică europeană?
Pavel Popescu: ”Inițiativa legislativă trebuie să fie una echidistantă. După mai multe consultări cu specialiștii din domeniul juridic pot să vă spun că lucrăm în prezent la acest draft de Investment Screening Law dintr-o perspectivă complexă, aliniată la normele și modelele europene. Există un model ceh, există un model german foarte bine definit, care acum câteva săptămâni a fost discutat și publicat, și vedem tot mai multe state membre ale Uniunii Europene că aplică astfel de legi tocmai din pricina temerilor manifestate față de această expansiune economică agresivă, care pune mai presus decât orice interesele Partidului Comunist Chinez. În context geopolitic și macroeconomic, s-a ajuns azi la o discuție complexă, în cadrul căreia se minimalizează suveranitatea statului, puterea sa economică de producție și de schimb comercial la nivel global. Toate cele de mai sus sunt, totuși, valori comune cu cele ale Statelor Unite, de exemplu, și a celorlalte state democratice din Uniunea Europeană, iar noi ne-am dori ca acestea să rămână neatinse, în ciuda expansiunii agresive a unor țări precum China și Rusia. Și spun asta ținând cont de faptul că un alt actor statal care profită zilele acestea de ceea ce se întâmplă, din punct de vedere economic și geopolitic, în lume, este Rusia. Rusia va fi întotdeauna acolo, ca o hienă, care se uită la o pradă și intervine, prin propagandă, prin agenții pe care îi are, în interesul domnului Putin și a dictaturii pe care tocmai și-a votat-o în urmă cu câteva săptămâni.”
România Liberă: Este de interes ca România, printr-un gest asumat de noua conducere, să se retragă cumva din ”Inițiativa 16+1”?
Pavel Popescu: ”Cu privire la ”Inițiativa 16+1”, în opinia mea personală pot să vă spun că este o inițiativă care nu ne aduce nimic din punct de vedere economic. Dacă s-ar construi azi autostrăzi în România cu bani proveniți din ”bunăvoința” diplomației Partidului Comunist Chinez, România ar avea foarte mult de pierdut. Am ajunge, după cum am văzut, în situația Muntenegrului, sau chiar în situația unor state africane care sunt în imposibilitatea de a mai plăti ceva Chinei pe unele proiecte care nu s-au livrat niciodată. Victor Ponta spunea, prin 2012, când s-a intors cu surle si trâmbițe din China, că 10 miliarde de euro vor fi investiți în România… Dar cele 10 miliarde nu ar fi investiții. Ci credite. Despre asta vorbim. Iar în momentul în care eu mă îndatorez unui stat care nu are valorile compatibile cu cele ale țării mele, mă supun, și supun statul român, unor riscuri inacceptabile. Iar despre lucrurile astea nu trebuie vorbit pe la colțuri, trebuie discutat deschis, indiferent de agresivitatea cu care răspund cei cărora nu le convine o asemenea atitudine. Temerea mea este că, în viitor, agresivitatea Chinei nu va descrește, ci dimpotrivă, va crește. Și-au făcut niște planuri potrivit cărora, în următorii ani, vor să ajungă principala putere economică a lumii. Nu am nicio problemă cu acestea, ci cu metodele prin care vor să își atingă obiectivul.”
România versus sabotajul economic al Ungariei, concretizat prin investițiile din Ardeal
România Liberă: De ce aveți în vedere un termen de 10 ani pentru această limitare a investițiilor străine în domeniile critice, strategice?
Pavel Popescu: ”Pe de o parte am gândit acest orizont lung de timp tocmai ca o reacție pe măsura strategiei pe termen lung a Chinei. Este termenul minim pe care l-am avut în vedere. China a judecat lucrurile mereu în perspectivă, nu a discutat de azi pe mâine. Noi, românii, din păcate, am avut numai strategii pe termen scurt. De aceea suntem azi unde suntem, deloc în ”plinătatea” potențialului nostru economic. Pe de altă parte, un termen cât mai îndelungat este necesar oricărei inițiative complexe de Investments Screening Law care se referă la analiza aprofundată a investițiilor naționale provenite din orice țară străină. Pentru că, dacă am lua în discuție, de exemplu, investițiile pe care Ungaria le-a făcut în Ardeal, evident există un interes al nostru în materia securității naționale în primul rând. Ungaria, de exemplu, nu vine în Ardeal, îl încarcă într-o căruță și îl duce la Budapesta. Este aberant. Dar ce înseamnă în mod real acel ”furt al Ardealului”? Înseamnă secesiune economică, înseamnă un furt economic și strategic nestingherit, înseamnă un sabotaj făcut pe teritoriul statului român prin investiții. Credeți că dacă România ar avea, mâine, posibilitatea să investească 2 miliarde de euro în Ungaria, acest lucru ar fi posibil? Nu. Ar fi blocată instant. La fel, gândiți-vă la exporturile românești infime în China și la investițiile noastre acolo. Eu cred că, între doua state partenere, trebuie să existe un respect reciproc și o zonă de investiții și schimburi comerciale echitabile.”
Pavel Popescu: ”Avem nevoie de investitori care să ne ofere garanții de securitate cu privire la protejarea și exploatarea resurselor!”
Ca o concluzie la expunerea privind determinantele și obiectivele normativului referitor la limitarea investițiilor anumitor state în domeniile strategice ale României, inițiatorul proiectului de lege se pronunță ferm în favoarea parteneriatelor încheiate, acolo unde condițiile impun acest fapt, cu investitori care nu prezintă riscul de a afecta securitatea națională.
”La nivel de investiții am avut eșecuri majore cu tot ceea ce a însemnat guverne PSD în ultimii 4 ani. România a pierdut, în cazul gazelor de la Marea Neagră, marii investitori, iar aspectul cel mai grav este faptul că guvernanții PSD au sabotat investițiile reprezentanților unui stat care oferea garanții în privința sistemului democratic și a stabilității. Aspectul geopolitic în cazul de care vorbim este mult mai important, din punct de vedere procentual, în complexitatea problemei, decât ne imaginăm noi. Este foarte simplu de tradus acest lucru. Dacă vreau un investitor străin la Marea Neagră, nu îmi doresc ca acesta să fie un investitor rus. Doamne ferește! Îmi doresc un investitor american care, prin prisma Parteneriatul Strategic pe care România îl are cu SUA, să îmi ofere, ca stat, garanții duble de securitate cu privire la protejarea și exploatarea resurselor”, a declarat, pentru România Liberă, deputatul PNL Pavel Popescu.
