» Inainte sa fie cotropiti de catre romani, dacii s-au asezat gospodareste si au pregatit niste virsli. Cel putin asa le place sa creada localnicilor din satul Salasul de Jos, pentru care mestesugul carnaciorilor traditionali este mostenit din mosi-stramosi. Oricum, reteta este veche de sute de ani si se pierde in negura timpului. Secretul il stiu doar localnicii din Salasul de Jos si nu il divulga pentru nimic in lume, mai ales ca virslii sunt renumiti in toate colturile tarii, iar acum au devenit marca de Hunedoara.
In drum spre masivul Retezat, dai de satul renumitilor producatori de virsli, un fel de carnaciori traditionali fabricati din carne de oaie, carne de capra si, bineinteles, condimente specifice. Virslii sunt cunoscuti in intreaga tara, iar salasenii vorbesc cu mandrie despre produsul lor traditional. Reteta se pastreaza cu sfintenie si se transmite de la bunici la nepoti. Nimeni nu mai stie cand au inceput sa fie produsi acesti carnaciori, dar oamenii cred ca mestesugul dateaza de pe vremea dacilor. Chiar le place sa creada ca asa este, mai ales ca nimeni nu poate stabili cu exactitate cand anume au inceput acestia sa fie produsi. Oricum, de sute de ani reteta este neschimbata. "Numai la hituit se tin de la doua ore, doua ore si jumatate pana la trei ore. Depinde de foc, cat e de puternic, cate lemne sunt la foc, pentru ca e un lemn de esenta tare, numai lemn de fag se foloseste. Asta dureaza cel mai mult. Carnea se toaca, se condimenteaza la rece, se malaxeaza, apoi se introduce in niste membrane naturale de oaie, de anumite calibre", spune Neluta Zepa. In Salasul de Jos, nu cu multa vreme in urma, erau peste 20 de mici asociatii familiale care produceau renumitii virsli. Acum, doar doua familii isi mai pastreaza afacerile de familie, dar succesul este garantat. Desi par sa vorbeasca cu lejeritate despre reteta preparatelor, secretul este, desigur, pastrat cu sfintenie, iar virslii de Salas sunt inregistrati chiar la OSIM si sunt marca a judetului Hunedoara.
Afacerea se face, de regula, in familie si, pe langa munca multa, se picura cel putin un strop de pasiune. Pentru cei care lucreaza zi de zi la producerea preparatelor traditionale, practic, alta munca nu mai conteaza. Multi producatori au incercat sa fabrice virsli, dar gustul celor de la Salasul de Jos nu l-a gasit nimeni. Secretul consta, de fapt, in proportia ingredientelor, iar producatorii autohtoni cred ca reteta s-a perpetuat in timp de pe vremea dacilor. Pentru ca este un produs traditional, "virslul de Salas" se vinde la pereche, si nu la kilogram. Preparatul costa intre 2 si 3 lei perechea si are mare cautare. "Nu se vand la kilogram, ci la pereche. Noi facem in functie de cum este cerinta. Avem magazinele noastre in judet si la targuri sau diverse activitati culturale organizate la nivel de comuna sau in judet", mai spune producatoarea, pe care am gasit-o chiar in timp ce hituia virslii, un procedeu prin care acestia se coc si se afuma in acelasi timp, asa incat pot fi consumati imediat ce sunt luati de pe foc.
» Efect
Neluta Zepa crede ca a meritat investitia, pentru ca a trebuit sa urmeze niste pasi absolut obligatorii pentru a ramane pe piata mezelurilor, unde concurenta este oricum acerba. Anul acesta a resimtit insa din plin criza lichiditatilor de pe piata, care s-a rasfrant direct asupra vanzarilor. Chiar si asa, daca ar fi sa o ia de la capat, tot producator de "virsli de Salas" ar deveni, mai ales ca a invatat meserie de la tatal si de la bunicul ei.
