Guvernanții nu vor ataca adevăratele surse de evaziune, de unde s-ar putea aduce sume substanțiale la buget, ci vor continua să stoarcă bani de la contribuabilii care își plătesc în mod curent dările la stat, consideră analiștii economici și partenerii sociali consultați de „România liberă“.
Potrivit Legii bugetului de stat, cheltuielile publice ar trebui reduse cu 10% în acest an.
Noul ministru al Finanțelor, Eugen Teodorovici, și-a început mandatul anunțând că va propune un set de măsuri pentru reducerea unor cheltuieli bugetare pe care le consideră inutile. El a identificat o primă cheltuială, estimată la 10 milioane de euro, reprezentată de plicurile pe care ANAF le trimite anual contribuabililor și care ar putea fi înlocuite de poșta electronică. Ministrul a declarat că va analiza ce se poate face pentru ca toţi contribuabilii, inclusiv cei din “zonele din vârful muntelui”, să poată comunica online cu Fiscul.
„Va fi un set de propuneri, îl discutăm la nivelul conducerii Guvernului şi vom comunica public toate aceste măsuri. (…) O să vedeţi cât de frumos le aşezăm în practică”, a spus Teodorovici.
Ilie Șerbănescu: Plicurile, o diversiune
Analistul economic Ilie Șerbănescu consideră că Ministerul Finanțelor Publice (MFP) nu va putea reduce nici o cheltuială și, chiar dacă ar face acest lucru, impactul asupra bugetului de stat ar fi total nesemnificativ.
“85% din buget înseamnă cheltuieli fixe: salarii, pensii, indemnizații pentru poliție, pompieri ș.a.m.d. Dacă vorbim de risipă, ne referim doar la 10-15% din buget, partea referitoare la achiziții de bunuri, servicii ș.a., care de regulă se direcționează spre clienții politici. Însă, raportat la totalul bugetului, este foarte puțin. Cât privește reducerea cheltuielilor cu plicurile, e vorba de o diversiune. E un pretext să se poată spune că se reduce birocrația și se taie din cheltuielile inutile”, spune Șerbănescu.
În opinia sa, dacă Guvernul ar dori cu adevărat să diminueze risipa, ar trebui să reducă semnificativ personalul celor peste 200 de agenții și societăți de stat, însă asta nu se va întâmpla, din motive lesne de înțeles: “Poate că aiureli precum Formularul 600 nu vor mai exista în mandatul actualului ministru al Finanțelor, însă nu va putea schimba lucrurile de fond, pentru că nu decide el”.
Ialomițianu: Plicurile nu pot fi eliminate
Plicurile trimise de ANAF populației nu pot fi eliminate, întrucât legea stipulează că cei care nu își achită obligațiile trebuie somați printr-o adresă trimisă prin poștă, ne-a declarat fostul ministru al Finanțelor, Gheorghe Ialomițianu.
Acesta consideră că, după majorarea salariilor în sistemul bugetar, guvernanții ar trebui să redimensioneze personalul în funcție de necesitățile reale ale instituțiilor: „Trebuie găsită o altă soluție decât eliminarea plicurilor. Mai întâi, trebuie continuat programul cu Banca Mondială privind reunificarea bazelor de date ANAF la nivel național și conectarea contribuabililor la acest sistem integrat. Pe de altă parte, dacă vrem să reducem cheltuielile, trebuie redus și numărul documentelor care se depun inutil de către instituții. Trebuie simplificată eliberarea autorizațiilor, iar unele instituții care au același obiect de activitate, mai ales cele de control, trebuie comasate. Astfel sistemul ar deveni mai suplu și mai eficient”.
Fostul ministru atrage atenția că reducerea cheltuielilor nu poate însemna restructurări în cadrul ANAF, întrucât personalul Fiscului este încă subdimensionat și ar putea apărea probleme mari în sistem.
Gheorghe Ialomițianu are, însă, soluții pentru reducerea unor cheltuieli bugetare absolute inutile: “La studiile de fezabilitate trebuie micșorate termenele în care se recuperează prejudiciile cauzate de firmele care execută necorespunzător lucrări publice. Apoi, trebuie îmbunătățit sistemul de licitații publice. Prețurile la bunuri și servicii sunt foarte mari în acest moment. Nu în ultimul rând, trebuie elaborate noi standarde cost-beneficiu”.
Costin, BNS: Cea mai mare evaziune, în zona rurală
„Problema risipei nu o reprezintă plicurile trimise de ANAF. Discutăm aici de un sistem rudimentar la nivel național în ceea ce privește zona de administrare fiscală. ANAF are nevoie de investiții, inclusiv în zona de personal”, afirmă liderul Blocului Național Sindical (BNS), Dumitru Costin.
El subliniază că marile probleme din acest sistem sunt legate de inconsecvența și incoerența actelor legislative: „Poți să faci un mega-sistem la ANAF, dar acela se va baza tot pe Codul Fiscal, pe Codul de Procedură Fiscală și pe instruirea personalului”. Liderul sindical a mai spus că Ministerul Finanțelor trebuie să elimine acele “rupturi” din lege care permit abuzuri, evaziune fiscală sau chiar fraudă. Un exemplu relevant este Codul Fiscal din perioada 2005-2008, în care s-au introdus prevederi care au permis persoanelor fizice autorizate să construiască locuințe.
„Ca urmare, foarte mulți dezvoltatori și-au transferat afacerile pe persoană fizică, beneficiind de un regim fiscal preferențial, în detrimentul companiilor serioase. Am calculat că piața imobiliară s-a situat, în perioada respectivă, la circa 20 de miliarde de euro și peste jumătate nu a fost fiscalizată”, a precizat Dumitru Costin.
Potrivit liderului BNS, cea mai mare sursă de evaziune este în zona rurală, însă nimeni nu se va atinge de ea, pentru că reprezintă principalul bazin electoral al partidelor politice. “Ar trebui gândit un sistem de fiscalizare a zonei rurale, unde trăiește jumătate din populația României. Satul generează fluxuri generale de venit care nu se taxează. Spre această zonă pleacă «bani albi» de la bugetul de stat pentru prestații sociale și altele asemenea, dar și bani nerambursabili de la UE. I-am propus fostului președinte Traian Băsescu, în 2012, într-o discuție privind securitatea alimentară, să creeze un serviciu-suport pentru zona rurală, în vederea educării și disciplinării persoanelor fizice și juridice care au acces la bani publici. Acest sistem prevedea gratuitate pe un număr de ani pentru serviciile de consultanță specifică, dar și facilități, cu condiția ca beneficiarii de «bani albi» să se înregistreze într-un flux fiscal. S-ar fi aflat, astfel, cine face bani în acele zone și totodată s-ar fi cules date despre fiecare cetățean pentru a se vedea, de exemplu, dacă nu cumva beneficiază de mai multe ajutoare sociale simultan. S-ar fi aflat cum pot fi orientate mai bine subvențiile agricole și măsurile de suport social. Însă nu s-a făcut absolut nimic. Situația este aceeași și azi și nimeni nu va schimba nimic fiindcă de aici vin voturile”, a declarat Dumitru Costin.
Buget de austeritate în 2018, doar pentru unii
După ce în primul semestru al anului trecut a făcut angajări la stat “într-o veselie”, angajând în special clienți politici, Guvernul s-a văzut nevoit să ia mai multe măsuri de limitare a cheltuielilor publice, pentru a nu compromite ținta de deficit bugetar.
Astfel, Executivul a blocat angajările la stat pentru semestrul II din 2017 și pentru întreg anul 2018. Totodată, s-a decis ca orele suplimentare lucrate să fie compensate cu timp liber, în loc de bani. Autorităţile publice vor fi obligate să diminueze cu 10% cheltuielile aferente întreținerii și funcționării instituțiilor.
N-au scăpat de austeritate nici măcar veteranii și văduvele de război (câți or mai fi) și nici persoanele persecutate din motive politice și etnice, ale căror indemnizații au fost plafonate.
