» Prin modificarea legislatiei privind jocurile de noroc, Guvernul a lasat fara bani monumentele istorice, cinematografia, federatiile sportive si chiar Fondul National de Solidaritate, destinat celor cu venituri mici. Banii din taxele si impozitele platite de cazinouri, de casele de pariuri si de Loterie se duc acum direct in neantul bugetului de stat.
» Desi este o masura menita sa ajute bugetul pe timp de criza, nu exista nici o garantie ca acesti bani, care acum nu mai au o destinatie prestabilita, nu se vor scurge pe plata vacantelor functionarimii de stat sau pe risipe publice de tip "Ridzi".
Domenii si asa napastuite de bugetul de stat au fost lasate de Guvern fara una dintre cele mai importante surse de finantare: o parte din taxele si impozitele impuse de stat cazinourilor, caselor de pariuri si Loteriei Romane. Prin modificarea legislatiei privind jocurile de noroc, Oficiul National al Monumentelor Istorice, Centrul National al Cinematografiei, Fondul National de Solidaritate sau federatiile sportive nu vor mai primi nici un ban din profitul incasat de stat de pe urma jocurilor de noroc. Pentru patrimoniu si restaurarea monumentelor istorice, de exemplu, Ordonanta de Urgenta 77/2009 ar putea insemna un dezastru: 97% din taxa de timbru care asigura finantarea acestui domeniu provenea din impozitarea jocurilor de noroc. Din 2006, monumentele istorice au fost restaurate aproape exclusiv pe bani proveniti din aceasta taxa de timbru de 2% din activitatile de cazinou, pariuri sau loterie.
Prin acest sistem de finantare, in 2007, Oficiul National al Monumentelor Istorice a primit 3,7 milioane de euro, in 2008 a obtinut 5,3 milioane de euro, iar in 2009, pana in luna iunie, cand a intrat in vigoare OUG 77/2009, 2,3 milioane de euro. Dimensiunea dezastrului este data de o comparatie simpla: veniturile din taxa de timbru fara jocuri de noroc, in 2005, sunt de o suta de ori mai mici decat cele obtinute cu tot cu jocurile de noroc in 2008. Cu banii obtinuti de pe urma impozitarii de catre stat a jocurilor de noroc, Oficiul a restaurat in perioada 2007-2009 peste 40 de monumente istorice aflate in pragul prabusirii, precum si multe alte biserici de lemn, manastiri si alte cladiri de patrimoniu.
Nici celelalte domenii vaduvite de aceasta sursa de finantare nu o vor duce mai bine. Centrul National al Cinematografiei, care finanteaza productia de film romanesc, a ramas fara cele patru procente pe care le incasa din profitul organizatorilor de jocuri de noroc. Fondul National de Solidaritate, destinat ajutorarii cu servicii medicale gratuite a persoanelor aflate sub pragul saraciei sau intretinerii institutiilor de ajutor social, a ramas fara cele 10 procente incasate din participarile la jocurile Loteriei Romane, precum si fara cate o mie de dolari taxati anual de la fiecare masa de joc din cazinouri. Federatiile sportive nu mai beneficiaza nici ele de cele 20 de procente din pariurile pe sporturile pe care le reprezinta.
Specialistul in politici fiscale Gabriel Biris considera ca nu era normal ca aceste domenii sa fie finantate din impozitarea jocurilor de noroc, avand in vedere ca ele primesc oricum si bani direct de la bugetul de stat. "Exista riscul sa se creeze tot felul de bisericute institutionale si ineficiente. Banii trebuie sa intre la buget, iar apoi statul sa ii redistribuie. Dar nealocarea acestor sume de la Loterie si cazinouri ar trebui inlocuita cu alocarea acelorasi bani de la buget", recunoaste Biris ca echilibrul financiar ar trebui refacut.
Faptul ca acesti bani vor merge direct la bugetul de stat poate fi vazut ca o masura de ajutor pe timp de criza, mai ales ca prin noua legislatie taxele pentru cazinouri, case de pariuri si Loterie se vor mari in medie de patru ori, conform reprezentantilor acestei industrii. Nimic nu garanteaza insa ca, odata intrati in neantul bugetului de stat si fara vreo destinatie prestabilita, acesti bani nu vor fi irositi. Guvernul a dat pana acum dovada ca se pricepe la astfel de risipe considerate daunatoare pe timp de criza. Spre exemplu, in 2009, peste 250.000 de functionari publici, angajati prin ministere sau diverse institutii de stat, vor primi prime de vacanta care vor saraci bugetul de stat cu aproape 130 de milioane de euro. Doar cateva ministere au anuntat ca nu vor plati aceste prime. Ministerul Finantelor, cel care decide cine ce primeste de la buget, va acorda peste 13 milioane de euro doar pentru ca angajatii sai sa mearga in vacanta pe cheltuiala statului.
Un alt exemplu de ineficienta a cheltuirii banilor publici a fost modul in care Ministerul Tineretului si Sportului a aruncat pe fereastra peste 700.000 de euro cu manifestarile de 1 si 2 mai, conform anchetelor de presa si raportului unei comisii parlamentare de ancheta. Tichetele de vacanta, concept creat de Guvern pentru Ministerul Turismului condus de Elena Udrea, vor costa statul in jur de doua milioane de euro.
In anul 2008, statul a incasat 46 de milioane de euro din taxele pe jocuri de noroc si 24 de milioane de euro din taxele de timbru social platite de organizatorii de astfel de jocuri. Suma cu care cazinourile contribuie la bugetul de stat, prin impozitarea profitului, este in jur de 100 de milioane de euro, conform lui Sorin Constantinescu, presedintele Asociatiei Nationale a Organizatorilor de Cazinouri. Guvernul a estimat ca, prin modificarea legislatiei jocurilor de noroc, bugetul de stat va incasa in 2009 cu 24 de milioane de euro mai mult ca anul trecut.