» O banca din Romania va lansa, de saptamana viitoare, primul produs structurat de retail, o specie noua de plasament financiar care le permite investitorilor mai avansati combinarea plasamentelor ce aduc venit fix cu cele ceva mai riscante de pe piata de capital.
Produsele structurate de retail – le voi numi in continuare PSR – au peste 20 de ani vechime pe pietele din Europa, America si Asia. Sunt un fel de cos in care instrumentele cu venit fix (titluri de stat, depozite, obligatiuni), mai putin riscante, sunt "impachetate" cu instrumente ceva mai complicate, cu risc mai ridicat, cum sunt derivatele financiare. Un astfel de pachet ajuta la diversificarea portofoliilor la preturi mai accesibile micilor investitori, in conditiile unui risc mai scazut, gratie componentei cu venit fix. Pe de alta parte, includerea unui derivat in pachet are avantajul ca cei care administreaza banii investiti pot miza atat pe crestere (long), cat si pe scadere (short), iar daca sunt inspirati pot castiga si pe piete aflate in declin (cele dominate de "ursi", cum spun brokerii).
Desi ceva mai complicate decat depozitele sau certificatele de depozit, de exemplu, PSR au devenit populare pe pietele dezvoltate mai ales pentru ca unele dintre ele garanteaza investitorilor, la scadenta, capitalul initial. Cu alte cuvinte, dupa o anumita perioada de timp – trei sau cinci ani, de pilda –, investitorul poate primi inapoi macar suma investita, chiar daca partea mai riscanta din cos – derivatul pe un indice bursier cum e Dow Jones sau chiar BET FI, sa zicem – ar aduce pierdere.
Va intrebati probabil cum se poate garanta suma initiala? Raspunsul vine tocmai de la componenta cu venit fix: administratorii plaseaza o parte din bani in instrumente previzibile – titluri de stat sau obligatiuni – ale caror dobanzi, valoare nominala si scadente sunt cunoscute. Un exemplu: din 1.000 de lei primiti de la micul investitor, administratorii cumpara azi de pe bursa zece titluri de stat la pretul din piata, 90 lei bucata; asta face 900 de lei.
Restul de 100 lei merg in componenta mai riscanta, un contract cu activ suport pe BET, S&P500 ori alt indice tranzactionat pe o bursa. Titlurile sunt scadente peste trei ani, cand statul le va rascumpara la valoarea nominala, de 100 lei. Administratorii stiu deci ca vor avea bani sa restituie cei 1.000 investiti initial (10×100±1.000) daca diferenta plasata in derivat aduce pierdere. Daca aduce castig, cu atat mai bine pentru investitor.
Pentru ca suma investita sa fie garantata, este important deci ca administratorul sa plaseze banii in titluri sau obligatiuni cat mai sigure. O obligatiune corporatista, de pilda, este expusa riscului de faliment al companiei care a emis-o si este mai putin sigura decat un titlu garantat de stat, de exemplu. In cazul instrumentelor corporatiste, un reper este ratingul acordat de agentii – in masura in care vi se mai par convingatoare dupa "surprizele" ulterioare declansarii crizei-subprime.
In cazul produsului ce va aparea pe piata romaneasca, mai exista o garantie, cea a grupului bancar OTP, din care fac parte administratorii fondului. Formula aleasa pentru vanzarea acestui produs pe piata romaneasca va fi cea a unui fond inchis de investitii care va vinde celor interesati un numar limitat de unitati de fond, maximum 85.000, daca cererea va fi mai mare decat asteptarile initiale. Se pot investi minimum 200 lei, iar oferta va fi considerata un succes daca se vor vinde cel putin 20.000 unitati. Randamentul poate fi intre 0 si 40%, va fi incasat anual si va depinde in buna masura de evolutia unui indice mai putin cunoscut, SGI Wise US Long/Short Vol Target, care urmareste actiuni din indexul american S&P 500 si care a fost introdus pe piata de Société Générale.
