Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, își exprima mirarea, recent, că în România se importă atât de multe mere, în condițiile în care ele pot fi produse în România. „Ce m-a frapat pe mine aşa, am discutat cu colegii, este că importăm foarte multe mere. Avem vreo 14% din totalul suprafeţelor cultivate cu meri, să spunem, din UE, dar numai 3% din producţie”, a spus Isărescu, referitor la adâncirea deficitului comercial al României.
Importuri de 44 milioane de euro
Din datele primite de la Ministerul Agriculturii la solicitarea „României libere”, în perioada ianuarie-noiembrie 2017, pentru care există ultimele date disponibile, țara noastră a importat 107.024 tone de mere, aduse în majoritate din țările UE, cu o valoare totală de peste 44,04 milioane euro. Importurile au fost făcute cu precădere din Polonia, de unde am adus 59.705 tone de mere, în valoare de 23,32 milioane euro, și Italia, de unde am cumpărat 22.805 tone, în valoare de circa 10,19 milioane euro. „Recolta de mere în anul 2017 a fost diminuată din cauza înghețului din primăvara 2017. Producția de mere astfel rezultată a fost utilizată în consum, cât și în industrializare, neputând să asigure necesarul optim pe piață, în acest fel recurgându-se la importuri”, se arată în răspunsul primit de la Ministerul Agriculturii.
Statistica „bate” realitatea
Potrivit datelor Institutului European de Statistică (Eurostat) consultate de „RL”, România deținea, în 2015, o suprafață cultivată cu meri de 54 mii de hectare (aproape 10% din suprafața totală cultivată în UE), fiind al doilea cultivator din UE, după Polonia, care avea o suprafață triplă. La producție, însă, situația este aproape dramatică: în timp ce polonezii au obținut în 2016 o cantitate de 3,6 milioane tone, circa un sfert din producția totală din UE28, România a realizat aproape o jumătate de milion, situându-se pe locul opt în top. Aurel Tănase, președintele Organizaţiei Interprofesionale Naţionale a Producătorilor de Legume și Fructe din România, ne-a declarat că, în realitate, suprafața comercială cultivată cu meri este mult mai mică decât cea raportată în statistici. „Anul trecut, în România, aveam 29.000 hectare de livadă de măr, suprafață comercială, dintr-un total de 113.000 ha de livezi. Am scos cifra din cererile de plată depuse de fermieri la APIA”, a precizat acesta.
Tănase a adăugat că livezile sunt în declin, cu pomi maturi, și acestea au producții slab cantitative, astfel că doar puțin peste jumătate sunt cantități comerciale, restul fiind bune doar pentru prelucrare. De asemenea, 2017 a fost un an foarte greu pentru pomicultură, din cauza gerului din aprilie, care a provocat pierderi de până la 80% la sâmburoase (cais, piersic, prun) și măr. Pe de altă parte, gerul nu a afectat doar România, ci și Polonia, care a avut cele mai mari pierderi din ultimii 50 de ani, potrivit informațiilor apărute în presa lor.
Prețuri de trei ori mai mici
Aurel Tănase spune însă că polonezii sunt mult mai bine sprijiniți de către Guvern, prin acte normative ce au încurajat asocierea producătorilor și crearea depozitelor. În plus, reducerea masivă a livrărilor în Rusia, din cauza embargoului economic, unde înainte livrau anual peste un milion de tone de mere și acum aproape o jumătate de milion, i-a forțat pe polonezi să caute cu disperare alte piețe. Iar elementul de competitivitate numărul unu este prețul. Potrivit datelor Eurostat, prețul mediu de vânzare a merelor pentru desert era, în 2016, de 59,5 euro/100 kilograme în România. Comparativ, în Polonia era de doar 13,4 euro, iar în Italia, a doua țară de unde importăm, a fost de 54 euro. Prețul mediu în UE 28 a fost de 45,99 euro/100 kilograme.
