Parlamentul a primit ieri scrisoarea prin care Guvernul anunta ca intentioneaza sa isi asume raspunderea asupra Codurilor Civil si Penal. Procedurile parlamentare au intrat in linie dreapta. Votul celor doua Camere nu se va petrece insa sub cele mai bune auspicii, chiar daca e de presupus ca Guvernul va ramane in picioare. Cabinetul Boc a incercat sa pregateasca terenul din punct de vedere procedural pentru asumarea raspunderii, dar rezultatul a fost controversata Ordonanta de Urgenta 61. Ea spune ca Guvernul poate modifica o lege votata de Parlament inainte de intrarea ei in vigoare si elimina obligatia unui studiu de impact pentru orice lege importanta. Cu alte cuvinte, Cabinetul Boc va putea modifica textele Codurilor Civil si Penal abia votate de senatori si deputati, in perioada de pana la intrarea in vigoare (ianuarie 2011), desi majoritatea de 70% din Parlament i-ar fi permis Guvernului sa adopte de la bun inceput orice varianta.
(Problema "colaterala" este insa Constitutia, pentru ca in acest fel ultimul cuvant asupra legilor nu il va mai avea Parlamentul, ci Guvernul). De ce s-a ajuns aici? Cabinetul Boc are mari probleme in a justifica dificilele probleme juridice din continutul textelor, probleme semnalate de Coalitia "Opriti Codurile!", unele cu miza financiara majora, astfel ca si-a croit o poteca pentru a le modifica ulterior in orice directie. In plus, fara sa tina seama ca noile Coduri au fost programate sa intre in vigoare abia peste doi ani, tocmai pentru ca judecatorii, procurorii, avocatii si cetatenii care au de rezolvat probleme in instanta sa aiba vreme sa le inteleaga.
Pe de alta parte, in incercarea de a apara OU 61, secretarul de stat Alina Bica a dezvaluit ca, pentru proiectele de Coduri, Guvernul nu a pornit de la nici un studiu de impact, asa cum prevede o reglementare europeana adoptata in 2007 si de Romania.
Rostul acestei prevederi este ca, atunci cand politicienii au de luat o decizie care va influenta profund un numar mare de oameni, varianta ei finala sa vina in folosul cetatenilor, si nu sa le faca viata grea, nerezolvand problemele existente si adaugand altele noi. Reprezentanta Ministerului Justitiei, Alina Bica crede insa ca, "prin introducerea obligativitatii studiilor de impact in 2007, institutia asumarii raspunderii este lipsita de continut, pentru ca studiul de impact te scoate din imposibilitatea argumentarii urgentei si necesitatii, durand de regula 6-12 luni, si atunci nu-ti mai asumi raspunderea, pentru ca nu mai ai pe ce". Or, e greu de inteles cum un studiu de impact nu furnizeaza si argumentele necesitatii si cum, in conditiile in care partidele discuta textele Codurilor de cel putin doi ani, Guvernul a ajuns sa trateze legi care s-au mai adoptat in numai trei randuri de la Cuza incoace ca fiind simple ordonante de urgenta.
GRABA
Problema adoptarii Codurilor este una psihologica, a afirmat liderul Agentiei de Monitorizare a Presei, Mircea Toma, doctor in psihologie. "Este vorba exclusiv despre dorinta unei persoane de a-si vedea un vis implinit. Ii recomand presedintelui Basescu psihoterapie pentru a reusi sa-si invinga graba", a spus Toma. Graba autoritatilor este motivata de conditiile negociate cu UE in privinta justitiei. Raportul a fost amanat insa pentru la toamna, dupa instalarea noii Comisii Europene.
Reprezentanta Centrului pentru Resurse Juridice Georgiana Iorgulescu a anuntat insa ca membrii Coalitiei "Opriti Codurile!" au decis sa transmita o scrisoare presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, prezentandu-i acestuia modul in care, prin mijloacele folosite in adoptarea Codurilor, Romania se indeparteaza de Uniunea Europeana. Membrii Coalitiei "Opriti Codurile!" au cerut si Parlamentului sa boicoteze sedinta statutara in care Executivul ar trebui sa prezinte proiectele Codurilor pentru care isi va asuma raspunderea.
