Expertul George Butunoiu: romanii considera o jignire o leafa de 10 ori mai mica decat cea a unui strain, la fel de bine pregatit.
Unele companii isi reduc numarul de angajati, altele recurg la relocare pentru a reduce costurile cu chiria, in timp ce salariatii resimt teama ca si-ar putea pierde locul de munca, iar cei disponibilizati se confrunta cu dificultatea identificarii unei noi slujbe. Aceste elemente fac parte din tabloul de ansamblu al perioadei de criza pe care o traversam.
Head-hunterul George Butunoiu, unul dintre cei mai importanti jucatori pe piata romaneasca de consultanta si recrutare, explica in ce mod sunt afectati de criza atat angajatorii, cat si angajatii, dar si cine si cum are rolul de a creste eficienta si productivitatea unei companii.
» In contextul crizei, din punct de vedere financiar, cat de eficiente sunt disponibilizarile in cazul companiilor?
In Romania, ani de-a randul, s-au facut masiv angajari, in special din cauza faptului ca mana de lucru era ieftina. Multi manageri, in loc sa creasca productivitatea si eficienta firmei prin strategii, considerau ca se pot atinge aceste obiective prin angajarea a cat mai multi oameni, lucru total eronat. Companiile au inceput, treptat, sa isi dea seama ca suporta niste costuri mari de functionare, astfel ca reducerile de personal au inceput inca din urma cu un an sau doi, mai ales ca mana de lucru nu mai era la fel de ieftina ca in trecut. Criza reprezinta doar un motiv in plus care a condus la reducerile de personal. De asemenea, putem spune ca aceste disponibilizari au si un efect pozitiv, daca dam la o parte strict efectele negative din punct de vedere social, si anume acela ca atat angajatii ramasi in companie, dar si cei disponibilizati vor deveni mult mai interesati de cresterea productivitatii.
» Se vorbeste tot mai mult de manageri de criza, cei despre care se spune ca rezolva problemele. Asta nu ar trebui sa faca orice simplu manager?
Am vazut multi oameni care se prezinta singuri ca fiind "manageri de criza", sugerand astfel ca ei ar sti si ar putea sa faca lucruri speciale pentru firmele aflate in dificultate, ceva pe care managerii "normali" nu pot. Celor care cauta astfel de manageri de criza pot sa le spun ca asa ceva nu exista, e doar un mic truc de marketing folosit de cei care vor sa se "vanda", ceva mai scump, de obicei, astfel.
Exista doar manageri foarte buni, buni, medii si slabi, in primele doua categorii intrand, de regula, cei care au condus mai multe firme, in mai multe domenii, si in situatii de criza, si de prosperitate. Un manager de criza nu este altceva decat un manager bun. Nu exista absolut nici un lucru pe care un asa-numit sau autonumit "manager de criza" sa-l stie sau sa-l faca si un manager bun, dar "normal", nu.
Razbunarea angajatului
» Cum explicati diferentele privind productivitatea in munca a romanilor in tara comparativ cu rezultatele din strainatate?
Multi se mira, in special strainii, ca romanii nu sunt la fel de productivi in tara asa cum sunt in strainatate si se intreaba, pe buna dreptate, de ce si ce anume ar trebui facut. Raspunsul, la indemana oricui, e ca nu sunt suficient de educati si, prin urmare, propun sa se dubleze sau tripleze bugetele de training, pana una-alta. De fapt, o buna parte din romani nu sunt destul de eficienti nu pentru ca nu ar sti ce si cum sa faca, ci pentru ca nu vor. si nu vor vrea pana cand salariile din Romania nu vor ajunge apropiate de cele din UE. Nu putine persoane isi urasc patronul, firma si managerii, deoarece considera o jignire personala un salariu de 5-10 ori mai mic decat cel al unui strain, la o calificare si la un volum de munca asemanatoare. si se razbuna si ei cum pot.
Oricum, un patron trebuie pedepsit daca abia reuseste sa tina firma pe linia de plutire si sa plateasca salariile, pentru ca e prost sau slab manager sau daca e de mare succes si profitabil, pentru ca nu imparte destul castigul cu angajatii. Iar patronii care "le-au dat o paine" nu mai inteleg nimic. Pe de alta parte, muncind in strainatate, multi romani observa ca, facand acelasi lucru, primesc mai multi bani, iar prevederile contractelor sunt respectate, lucru care ii determina si pe ei sa se simta respectati. Rezultatul: o activitate mai eficienta si o productivitate mai mare.
» In ce masura companiile prefera romanii sau strainii pentru functii de top?
Nu exista diferente intre cele doua categorii. Am putea vorbi de deosebiri in activitate doar daca am compara doi manageri, unul roman si unul strain, dar fiecare activand in tara lui. Daca vorbim de cei doi muncind in Romania, atunci ambii se supun acelorasi reguli, proceduri si sisteme de lucru. Fiecare se adapteaza acolo unde se afla – strainul la realitatea din Romania, iar managerul roman la cea din tara in care lucreaza. Eficienta si rezultatele acestora nu sunt influentate de nationalitate, ci de mediul de lucru, de legislatie sau regulile interne ale companiei.
» Ce se intampla, in contextul crizei, cu salariile managerilor?
si aceste salarii se supun trendului general valabil in prezent, adica scad. Managerii sunt dipusi sa lucreze pe bani mai putini, facand acelasi lucruri ca si pana acum, ba chiar si in plus. si pentru ca vorbeam de managerii romani si cei straini, vreau sa precizez ca, din experienta proprie, am observat ca multi dintre managerii straini care lucrau in Romania au ales sa activeze in continuare aici, ba chiar primim mai multe CV-uri decat de obicei din partea lor. si acestia sunt dispusi, la randul lor, sa lucreze pe bani mai putini.
Salariatul si managerul profita unul de altul
» Profita angajatorul de criza si supraincarca angajatul, fara sa-i pese cat mai poate duce acesta?
In economia de piata, fiecare dintre cele doua parti implicate in relatia angajator-angajat profita de cealalta. Spre exemplu, intr-o perioada de penurie de angajati, un salariat profita de respectiva stare de fapt si revendica o majorare de salariu, munceste mai putin sau pune diverse conditii. Pe de alta parte, in vreme de criza, angajatorul, mai ales in cazul celor care au recurs la reduceri de personal, evident ca atribuie noi sarcini celor ramasi. Mai mult, indiferent de situatia economica de ansamblu, ca este sau nu criza, un angajator urmareste sa obtina maximum de rezultate cu un efort financiar minim.
» Teama ca si-ar putea pierde slujba ii face pe romani mai eficienti?
Cresterea eficientei si a productivitatii sunt exclusiv atributiile oamenilor din management. Evident ca, la nivel individual, fiecare angajat se simte in pericol ca de maine ar putea sa nu mai aiba serviciu, insa schimbarea atitudinii acestuia si imbunatatirea rezultatelor sunt influentate direct de manager, de sistemul de recompense si pedepse al companiei, precum si de strategiile elaborate. Un management eficient are ca rezultat un grup de angajati eficienti.
responsabilitate
Eficienta depinde de management
George Butunoiu vede cresterea productivitatii unei companii ca fiind sarcina exclusiva a managementului, care este si singurul responsabil in caz de esec. Specialistul spune ca ea nu a fost, nu este si nici nu va fi vreodata, in viitorul previzibil, o preocupare a muncitorilor, nici macar a majoritatii angajatilor, in general. Asadar, un managament eficient, matur si capabil asigura, in mod direct, un grad mare de eficienta in lucru a angajatilor. Un management incompetent si defectuos are ca efect o proasta functionare a companiei.
