Ceva-ceva in pregatirea unor constructii rutiere care sa depaseasca bilantul celor 5 kilometri de autostrada din mandatul Tariceanu s-a facut. Guvernul actual a adoptat o ordonanta de urgenta care simplifica procedurile de expropriere a terenurilor utilizate la constructia de autostrazi si drumuri nationale. Actul normativ prevede ca nu numai lucrarile de utilitate publica, dar nici procedurile de expropriere nu pot fi suspendate sau sistate la cererea vreunei persoane care invoca existenta unor litigii privind proprietatea expropriata. In principiu, noua reglementare ar permite demararea mai rapida a lucrarilor.
Fostele reglementari restrictive erau, fara indoiala, un impediment. Dar nu acestea constituiau buba. Sa nu ne ferim a spune lucrurile pe sleau. Buba o reprezinta rata de furt din banul public la tot ceea ce face obiect de achizitie publica. Daca acestea nu se fac prin incredintare directa, atunci licitatiile organizate se desfasoara trucat, montat, aranjat. Castigatorul este cunoscut, practic, dinainte si deriva inevitabil din caietul de sarcini intocmit intocmai pentru ca un anume beneficiar sa indeplineasca criteriile. Apare evident ca urmare cel care este gata de fapt sa acopere comisioanele legale si ilegale! Unii le numesc parandarat!
Rata de furt din banul public cu acte in regula in domeniul achizitiilor publice este, probabil, pe ansamblu de 70%. Emblema in Romania o reprezinta bordurile, unde parandaratul este de peste 90%: o bordura care costa 50 eurocenti este achizitionata de primarii cu 7 euro. Diferenta imensa merge la castigatorul contractului, la primarie, la primar, la partidul primarului etc. De aceea se schimba atat de des bordurile! Cand cineva dintre cei enumerati are nevoie de bani, se mai schimba o data bordurile! Chiar daca operatiunea s-a mai facut in urma cu doar trei luni!
Autostrazile nu ating performantele bordurilor. In schimb, in cazul autostrazilor se vehiculeaza infinit mai multi bani. si, evident, la o rata aflata la media ratei pe ansamblul achizitiilor publice, este nevoie, pentru a se construi efectiv 1 kilometru de autostrada, sa se aloce bani pentru 3 kilometri de autostrada. In Romania, la ses – caci la munte nici nu s-a ajuns vreodata sa se incerce – kilometrul de autostrada costa mai mult decat oriunde in Europa si in lume. Nici nu trebuie sa ne miram! Trebuie sa fie clar: daca rata respectiva nu se inverseaza, spre a deveni 70% pentru autostrada si 30% pentru parandarat, nu se vor putea construi niciodata autostrazi in Romania!
Se vor putea, eventual, construi autostrazi doar daca banul public nu va fi implicat. Ceea ce este insa foarte putin probabil, intrucat, intr-o tara bananiera ca Romania, capitalul privat nu se implica in investitii care aduc o recuperare doar pe un termen foarte lung. Asa-numitul parteneriat public-privat ar fi aceeasi Marie de pana acum, dar cu alta palarie, domeniului public urmand, intr-un asemenea aranjament, sa i se ia nu doar banii, ci si viata.
O solutie de avarie a fost propusa, profitandu-se de criza, de catre confederatiile patronale, reprezentate de UGIR 1903, si de catre confederatiile sindicale, reprezentate de CNSLR-Fratia. Ar fi fost vorba de infiintarea, in regim de urgenta, a unei "Companii nationale pentru mari lucrari de constructii" (CNMLC). Mari lucrari cum ar fi: autostrazi, poduri, viaducte, sosele, cai ferate, dar si irigatii, alimentari cu apa si gaze. Aceasta companie ar fi urmat sa foloseasca in proportie de 75% din totalul salariatilor forta de munca disponibilizata ce beneficiaza de ajutor de somaj. Potrivit proiectului propus premierului, Guvernul i-ar fi atribuit direct companiei contracte de executie pentru mari lucrari de constructii in domeniile mentionate, in vederea asigurarii acoperirii integrale cu comenzi a fortei de munca recuperata din somaj.
Si in Germania cancelarul Merkel a anuntat ca, pe perioada crizei, comenzile publice vor fi dirijate prin incredintare directa firmelor germane. In cazul romanesc, compania cu pricina nu va fi creat discriminare pe piata muncii, intrucat volumul necesar de lucrari pe termen scurt depaseste cu mult capacitatea totala de executie a firmelor locale de constructii. Compania ar fi urmat sa nu distribuie dividende actionarilor, pentru ca intregul profit sa poata fi utilizat pentru majorarea capitalului social propriu. Personalul angajat ar fi trebuit sa atinga 50.000 de salariati la sfarsitul anului curent si 200.000 la finele anului viitor. Pentru lucrari de inalta tehnicitate, CNMLC s-ar fi putut asocia cu firme de profil din tara si din strainatate, selectate pe baza de oferte competitive.
Compania ar fi urmat sa beneficieze de credite cu dobanda subventionata de Guvern si contractate de la bancile cu capital integral de stat (CEC si Eximbank), in limita unor plafoane corelate cu valoarea totala a lucrarilor. Derogarile de la prevederile legale si avantajele fiscale acordate isi vor fi incetat valabilitatea dupa o jumatate de an de la anuntarea de catre Guvern a iesirii Romaniei din criza.
A auzit cineva vreun ecou guvernamental la aceasta propunere?! Cum se poate explica lipsa de reactie? Mai ales ca este vorba de o masura anticriza suta la suta! Care corespunde integral viziunii afisate de Guvern privind promovarea investitiilor in infrastructura! Precum si abordarilor occidentale ce au trecut in practica la exercitarea unui nou rol al statului pentru scoaterea economiei din criza. Macar PDL, aflat acum la guvernare, n-a vorbit de asa ceva, dar PSD, aflat de asemenea la guvernare, a tinut-o sus si tare cu un nou rol al statului in economie!
Tare mi-e teama ca raspunsurile pentru explicarea lipsei de reactie sunt mult mai prozaice. Cum s-ar mai fi executat atat de lipsitele de probleme preluari din banul public cand, prin intermediul unei companii nationale de constructii, alocatiile din acesta ar fi ajuns direct in autostrazi? si cum s-ar mai fi infruptat capitalul strain din banul public? Caci, sa fie clar, grosul achizitiilor publice revine capitalului strain si, oricum, cei cativa kilometri de autostrazi, si aceia nenorociti, pe care mergem, dar si sutele de kilometri de autostrazi (cica in constructie!) pe care dam bani fara sa mergem sunt tot de la capitalul strain citire, cu toata bataia de joc din partea acestuia!
