» Am testat patru aplicatii de online/internet banking si am incercat sa inventariez, din punctul de vedere al unui utilizator obisnuit, avantajele si dezavantajele.
In ultimii patru ani am folosit serviciile online de la sase banci, cinci din Romania si una din strainatate. La una dintre ele am renuntat foarte rapid dintr-un singur motiv: de fiecare data cand imi intrau bani in cont, plateam o taxa; la fel, daca mutam bani dintr-un cont in altul la aceeasi banca. Mi-a venit greu sa ma obisnuiesc cu ideea, asa ca dupa cateva luni am incheiat socotelile si cautat un alt serviciu. Aplicatia din strainatate, de la Citi Bank, atasata automat la un cont curent cu card de debit, a fost prima experieuta "tehnica" intr-un moment in care doar doua sau trei banci din Romania ofereau online banking.
Argumente pro. Din capul locului ma declar un adept al administrarii de pe calculator a conturilor bancare. In general incerc sa folosesc tot mai putin numerarul si sa nu depind de programul casieriilor sau ghiseelor bancare. Pentru mine, avantajul de a plati facturile, de exemplu, la orice ora din zi este important. In plus, am acces permanent la jurnalul operatiunilor, nu trebuie sa astept finalul de luna pentru extrasul de cont. Daca sunteti administrator activ al finantelor personale sau chiar un jucator pe pietele valutare ori de capital, intr-un oras aglomerat cum e Bucurestiul, drumurile dese la banca sau la broker pot deveni nu doar obositoare, ci chiar costisitoare prin pierderea unor oportunitati.
Argumente contra. La acest capitol imi vin rapid in minte costurile si, mai ales, securitatea. Folosirea serviciilor online presupune, de regula, costuri suplimentare. Daca folositi mai multe aplicatii in acelasi timp, cheltuielile cresc. Trebuie sa aveti in grija mai multe parole si, eventual, dispozitive de securitate – asa-numitele digipass-uri. O problema serioasa este securitatea datelor personale. In ultimii ani, atacurile informatice s-au inmultit si in Romania iar utilizatorii, nu doar bancile, trebuie sa-si cultive reflexe noi: grija pentru datele proprii, sisteme de protectie eficiente pe computerele personale, prudenta la folosirea parolelor in alte retele, atentie sporita la mesajele capcana – atacurile de tip phishing – venite pe e-mail. Modul in care informaticienii bancii protejeaza clientii si previn atacurile informatice este esential.
Conditiile testelor. Am folosit serviciile de internet de la patru banci din Romania si va spun de la bun inceput ca nu este vorba de conturi demonstrative, ci de utilizare in conditii reale, cu drepturi depline, pe conturi deschise in lei, euro si dolari. Am testat aproape toate componentele aplicatiilor si am pus accent pe cele mai frecvente operatiuni pe care un utilizator de nivel mediu le-ar face in mod obisnuit intr-o luna. Pe unele aplicatii le-am folosit mai intens pe altele mai putin. Sunt multe de comparat… Ma opresc azi la modul de acces, usurinta utilizarii si diversitatea tipurilor de operatiuni. Costurile vor face obiectul unei analize viitoare.
Accesul. O componenta importanta este securitatea accesului si aici as prefera sa va ofer mai putine detalii de ordin tehnic si mai mult o comparatie din punct de vedere al simplitatii procedurii de acces. De regula, ai un link catre o pagina securizata (https:// – in bara adresei din Explorer si un lacatel mic tot in bara sau in coltul dreapta jos al paginii) in care trebuie sa introduci un cod de utilizator si o parola. Asa e la Banca Transilvania (la care, in plus, trebuie sa instalezi si un certificat de securitate) si la Intesa San Paolo; la fel aveam la Citi Bank. La ING Unicredit si optional la Intesa primesti si un dispozitiv, cat un calculator mic, de buzunar, digipass-ul, care genereaza un numar din 6-8 cifre. Ca sa obtii numarul de pe dispozitiv (numit token) trebuie de asemenea sa ai o parola de acces, asemanatoare e cea care iti protejeaza telefonul mobil. E o precautie suplimentara, inclusiv daca pierzi dispozitivul. Varianta cu parola si utilizator e mai simpla pentru cei care nu vor sa aiba grija unui gadget in plus. Cu digipass-ul este un pic mai complicat dar am avut senzatia unei sigurante sporite cand am lucrat de pe alte computere: la fiecare acces, dar si la fiecare operatiune se genereaza un alt numar.
Diversitate/Complexitate. Asadar, ai intrat in "micul atelier bancar" si te uiti sa vezi ce poti face. De aici incepi sa vezi cat de prietenoasa este aplicatia si ce poti face cu ea. Grupul de patru l-as imparti in doua. ING si Intesa, mai prietenoase, mai intuitive, celelalte doua, ceva mai complicate dar cu optiuni mai numeroase. O diversitate mai mare de – hai sa le zicem unelte – gasesti la Unicredit si Transilvania. Pe langa operatiunile de baza (plati in lei sau valuta, transfer de bani intre conturi diferite la aceeasi banca sau catre altele, schimb valutar) la cele doua banci poti, de exemplu, sa faci si sa desfaci depozite in functie de moneda in care ai deschise conturile. Aplicatia Intesa inca nu ofera aceasta posibilitate, iar la ING trebuie mai intai sa treci pe la ghiseu. Meniul din care alegi uneltele e ceva mai stufos la Unicredit si Transilvania si, marturisesc, am avut ceva dificultati de utilizare. Ambele aplicatii au insa un sistem intern de mesagerie cu departamentul de suport tehnic si n-a ramas practic problema nerezolvata, in timp rezonabil. La ING meniul e destul de simplu – aici m-am descurcat cel mai bine – iar la Intesa, in pagina fiecarei operatiuni, ai un buton "INFO" care iti explica ce poti face si cum, daca nu te descurci. Toate bancile au numar de telefon de suport la care poti rezolva, cu tehnicienii, problemele de care te lovesti.
Ma grabesc sa inchei prezentarea de asamblu si promit sa revin cu o comparatie mai amanuntita a uneltelor, si accesoriilor, dar si a costurilor de utilizare.
