Meniurile complicate sau o masa aranjata ca intr-un restaurant de lux nu asigura reusita unei cine, ne avertizeaza Horia Virlan. E deajuns sa creati o atmosfera de buna dispozitie si prietenie, pentru ca invitatii sa se simta bineveniti.
Carte de vizita
Nume: Horia Mihnea Virlan
Studii: Cleveland Community College (SUA); Curs de arta culinara
Activitate: Posesor al diplomei de "Maestru in Arta Culinara", a lucrat atat in Romania, cat si in Marea Britanie, SUA, Ungaria, in prezent fiind unul dintre cei mai
apreciati maestri bucatari.
Anul trecut, in septembrie, Prima TV difuza primul sezon al emisiunii "Cireasa de pe tort". Stiti foarte bine despre ce este vorba: in fiecare saptamana, cinci personaje din diverse domenii (sport, muzica, teatru, moda) se intrec in abilitati bucataresti. De-a lungul unei singure zile, fiecare concurent este urmarit la cumparaturi, in bucatarie, cum asaza masa si, mai ales, cum isi trateaza invitatii. Totul sub atenta supraveghere a maestrului bucatar Horia Virlan. In prezent, emisiunea se numara printre preferatele multor romani si nu datorita vedetelor invitate, ci datorita prezentei lui Horia Virlan, bucatar profesionist, amuzant, ironic, cel care intr-adevar da sare si piper emisiunii. In prag de sarbatoare, va propunem un scurt interviu cu maestrul bucatar despre emisiunea "Cireasa de pe tort", invitati, meniuri de Paste
si preferinte.
Cand ati acceptat propunerea de a lucra pentru "Cireasa de pe tort", ati spus ca va asteptati la o experienta placuta. Cum stau lucrurile acum?
Horia Virlan: Intr-adevar, am spus asta, iar acum pot confirma cele prezise! Ma distrez teribil privind "chinurile" prin care trec unii invitati, dar sunt si placut surprins sa vad dedicarea si talentul cu care altii reusesc sa fie niste gazde perfecte.
De-a lungul sezoanelor difuzate pana in prezent, ati avut parte de surprize neplacute din partea invitatilor?
H.V.: Da, au fost si surprize neplacute! M-a intristat atitudinea neprimitoare sau "superioara" a unor gazde, dar in aceeasi masura si atitudinea lipsita de bun simt a unor invitati. Nu voi face nominalizari, ci voi lasa la latitudinea cititorilor sa decida cine sunt aceia. Celor ce se simt vizati de comentariile mele, le doresc o mai buna intelegere a semenilor si mai multa caldura sufleteasca.
Dar surprize placute?
H.V.: Am fost placut surprins de dotarea bucatariei domnului Adrian Daminescu, dar si de pasiunea cu care gateste. Mi-au placut simplitatea Laurettei si accentul ei teribil de brailean. Nu vreau sa-i omit pe ceilalti care m-au impresionat, dar sunt prea multi de enumerat. In orice caz, vreau sa spun ca, pentru a fi o buna gazda, nu trebuie neaparat sa gatesti bine si sa pui masa ca la Ritz, ci e de ajuns sa creezi o atmosfera de buna dispozitie si prietenie.
Sunteti un bucatar desavarsit, cu umor de calitate – este vreo legatura intre ele?
H.V.: Bucatar desavarsit nu-i nimeni! Sunt, poate, un bucatar bun, iar umorul pe care crezi ca il am este mostenire de la tatal mamei mele, care era vestit in sat pentru ironia si hazul lui. Deci eu sunt NEVINOVAT.
Care este cel mai frumos aspect al colaborarii cu Prima TV?
H.V.: Sunt bucuros ca am avut norocul sa cunosc o multime de vedete, pe care le admir pentru nonsalanta si umorul cu care trateaza problemele societatii noastre, trupa "Carcotasilor", "Trasnitii" si toti ceilalti.
Un sfat pentru incepatori: Care este reteta sigura pentru a salva o cina?
H.V.: Comandati mancare de la noi, profesionistii, ori daca nu va lasa "criza economica", preparati niste oua moi.
In editia de Paste, va numarati printre concurenti. Ce meniu ati ales?
H.V.: Oua rosii, drob de miel in aluat, cu cimbru si rozmarin, langa salata ruccola si confit de fructe de padure, rulou aromat de pastrav pe fenicul marinat la gratar si sos alb de ceapa verde, ciorba de miel ardeleneasca, cu tarhon, muschiulet de miel in folie, langa paranghel, morcovi si turte din dovlecei si cartofi, tarta din branza de vaci si stafide, acompaniata de un sos cald de capsune. In ceea ce priveste bauturile, pentru inceput, un vin Roze de Recas, apoi un Burgund de Minis, iar pentru desert, o Tamaioasa Romaneasca.
Ce v-a impins sa alegeti meseria de bucatar?
H.V.: Trebuia sa devin inginer constructor, dar am lasat facultatea din primul an. Placandu-mi sa gatesc inca din copilarie (de vina este bunica din partea mamei), am inceput incet, incet, sa ma apropii de bucatarie. Totul a culminat cu venirea Revolutiei, ocazie cu care am plecat sa lucrez in Ungaria, apoi in SUA si Marea Britanie. Acum sunt Maestru in Arta Culinara si ma simt bine in pielea mea.
Recomandati aceasta meserie?
H.V.: Intrebare delicata! Da, recomand aceasta meserie, pentru ca, la fel ca orice alta arta, bucataria si preparatele sale culinare te pot face sa vezi expresiile fetelor celor ce gusta din preparatele tale. Se lumineaza ca si cum ar asculta o melodie placuta sau ar privi un tablou frumos. In plus, vreau sa amintesc o zicala a unui bucatar batran: "In bucatarie nici nu mori de foame si nici nu te ploua ori te bate vantul".
Exista vreun condiment fara de care nu ati gati?
H.V.: Da! Multumirea celor ce mananca.
Care este bucatarul dumneavoastra preferat?
H.V.: Henry-Paul Pellaprat, a carui carte, "Modern French Culinary Art", reprezinta pentru mine Biblia bucatariei.
Mancaruri preferate?
H.V.: Daca te referi la ce-mi place sa gatesc, voi raspunde ca de obicei: gatesc cu placere orice fel de mancare, dar daca esti curios sa stii ce mananc cu placere, atunci voi spune ca imi plac sarmalele si mamaliga cu branza si smantana.
Restaurant preferat?
H.V.: Cel mai mult mi-a placut ce se serveste la "Balthazar", "Mica Elvetie" sau "Valencia-Casa Spaniola".
Daca ne uitam in frigiderul dumneavoastra, ce gasim?
H.V.: Cu siguranta veti gasi branzeturi de toate felurile, legume, fructe si tot felul de sosuri pe care le prepar cand am chef (cate patru – cinci odata), ciorba sau supa. In orice caz, nu mancam nimic iesit din comun, doar mai putina carne si mezeluri.
In ce directie se indreapta bucataria romaneasca?
H.V.: Fast-food-urile nu sunt "un rau", ci rele sunt doar anumite ingrediente folosite de acestea, cum ar fi uleiul de palmier sau maioneza. Pe de alta parte, bucataria noastra romaneasca nu se va pierde, chiar daca romanii, ca si majoritatea europenilor sau a cetatenilor tarilor dezvoltate, nu mai pot aloca timp gatitului ca indeletnicire obligatorie.
Ne dati un sfat pentru un meniu simplu, dar delicios de Paste, asezonat cu… "criza economica"?
H.V.: Cum sa nu! Un cub de branza telemea; ¼ ou rosu; 6 linguri de ciorba de miel; o felie de pulpa de miel, acompaniata de un cartof; 30 g de pasca cu branza si un paharel de vin alb. Sau, daca e sa fim seriosi, mancati ce va place, dar fara excese. Un Paste plin de ganduri bune si armonie va doresc!