Problema abordarii unei teme spirituale difera de alte abordari. Aceasta din limpedele motiv ca familiarizarea cu o anumita traditie presupune si transformarea celui familiarizat. In felul acesta nu e deloc gresita formularea, spune-mi cum citesti Evangheliile sau Coranul sau orice altceva ca sa-ti spun ce fel de om esti!
Cineva bunaoara are o temeinica instruire in domeniul religios, dar in mod bizar, aceasta, in loc sa-l transforme in sensul smeririi si al privirii propriei fapturi cu precaritate, dimpotriva il face tot mai muschiulos iar parerea nemaipomenit de buna pe care o are despre sine sporeste de la o zi la alta. Cand incepe sa vorbeasca despre extinctie sau chiar despre extinctia extinctiei ajungand pana la Nonfiinta, nici nu stii ce sa faci. Sa razi in hohote sau sa te intristezi profund? Adica omul nostru se umfla ca un balon si-si da din ce in ce mai multa importanta. Numai ca asta e chiar infatuarea, exact contraindicata in asemenea momente. Situatia se afla deci undeva la granita dintre ridicol si penibil.
Evident, a discerne teme extrem de subtile presupune un efort intelectual cu totul special. Constiinta ca te faci inteles iar cei din jur te apreciaza determina o satisfactie fireasca. Dar una este multumirea pe care si cel mai sfant calugar – ca doar e si el om – o traieste fata de stradaniile sale si alta este umflarea in pene.
Fiindca azi sunt Floriile nu putem sa nu asociem cele doua aspecte ale sarbatorii. Triumful intrarii Domnului in Ierusalim si teribila sa smerire in fata inevitabilului. Aceiasi oameni care-l aclamau vor fi cei care-i vor cere moartea. Succesiunea de plin si gol este bulversanta si cutremuratoare.
Domnul Iisus stia ca va muri, cu alte cuvinte dobandise constiinta unui teribil gol pe care nu aveau cum sa-l umple ovatiile multimii. stia ca cei mai apropiati dintre discipoli se vor dezice de el, iarasi un simbol al golului. si mai mult decat orice stia ca pe cruce va fi el insusi intr-un mare gol, atingand abisul smereniei si al stergerii sale din fata tuturor.
Tema spirituala rodeste in noi daca traim macar din cand in cand amarul acestui gol nadir. Daca suntem doar cocosi, curcani sau alte oratanii, atunci nu ne raman decat margelele si penele. Tocmai ca sa le imbracam de sarbatori. Mai ales daca avem oaspeti…