Numărul fermierilor români care fac agricultură ecologică a scăzut la jumătate în numai patru ani, deși subvențiile acordate pentru aceste culturi sunt mult mai mari decât cele de suprafață.
Motivele sunt lipsa pieței de desfacere și obligațiile stricte impuse acestor beneficiari de subvenții europene. Nici experiența a mii de fermieri care și-au încercat norocul pe această nișă fără să respecte regulile jocului nu îi inspiră pe alții să înceapă o afacere.
Un exemplu este cel al sutelor de fermieri din Bistrița (în special din Valea Someșului și Ardan) care au fost dați în judecată de APIA. Instituția le cere banii înapoi pentru că nu și-au onorat obligațiile asumate prin contract.
Mai precis, fermierii au încasat subvenții pentru culturi bio timp de un an sau doi și apoi au abandonat această activitate, deși se angajaseră să cultive ecologic timp de cinci ani. Majoritatea (oameni în vârstă) nu au de unde să returneze banii.
Marian Ciocianu, președintele Asociației Bio România, spune că statul ar trebui să plătească acești bani în locul fermierilor, întrucât PNDR conține multe erori la capitolul agricultură ecologică.
„Fermierii cărora li se cer acum banii înapoi trebuie să plătească mult mai mult decât au încasat la vremea respectivă, pentru că APIA le-a calculat penalități care au «umflat» și de cinci ori cuantumul debitelor”, a declarat pentru RL Marian Ciocianu. În opinia sa, dezinteresul fermierilor români față de sectorul bio se datorează, pe de o parte, necunoașterii avantajelor agriculturii biologice și, pe de altă parte, ignoranței în privința daunelor imense produse de chimizarea intensivă.
“Fermierii noștri obțin acum o producție medie de 9 tone de grâu pe hectar. Acest lucru este imposibil fără o chimizare intensivă. Din păcate, în ultimii ani, România a luat-o pe urmele țărilor din Vest din acest punct de vedere”, a spus Marian Ciocianu. El atrage atenția că nici o autoritate din România nu vorbește despre importanța agriculturii ecologice, deși aceasta câștigă tot mai mult teren în Uniunea Europeană, unde cererea pentru produsele bio este în continuă creștere. O dovadă în plus asupra importanței pe care UE o dă agriculturii ecologice este proiectul viitoarei Politici Agricole Comune, care prevede finanțări consistente pentru agricultura ecologică și măsurile de protecție a mediului. Nu în ultimul rând, UE și-a propus ca 50% din agricultură să devină ecologică până în 2030. Cu alte cuvinte, acesta pare viitorul pentru agricultură.
Asocierea, condiție obligatorie
De ce dau chix majoritatea fermierilor români care cultivă bio? Pentru că nu înțeleg importanța asocierii. Legumele și fructele bio rezistă mult mai puțin decât cele tratate chimic, iar dacă producătorii nu scapă rapid de ele, ajung la gunoi. Fermierii nu pot negocia cu supermarketurile sau cu angrosiștii în mod individual, singura cale fiind asocierea și constituirea de cooperative agricole care să furnizeze constant marfă proaspătă. Numai că mulți agricultori au prejudecăți sau orgolii și nu vor să audă de asociere. Rămân cu marfa pentru că nu-și pot valorifica producția în piețe (produsele bio sunt mai scumpe, iar puterea de cumpărare a populației este scăzută). Din acest motiv, mii de fermieri au renunțat la afacere.
MADR face unele reparații
Ministerul Agriculturii a făcut primul pas în ajutorul fermierilor din zonele de deal și de munte, care erau defavorizați până acum în privința subvențiilor pentru pajiști.
“A fost inclusă (n.n. – în PNDR) posibilitatea de a cumula pe aceeași suprafață plățile compensatorii acordate în cadrul pachetelor aplicabile pe pajiști permanente, atât prin Măsura 11 – agricultura ecologică, cât și prin Măsura 10 – agro-mediu și climă. Astfel, în funcție de combinația de pachete accesate, nivelul plăților cumulate poate fi cuprins între 119-449 euro/ha/an pentru perioada de conversie și între 153-483 euro/ha/an pentru perioada de menținere a practicilor de agricultură ecologică”, informează MADR.
Modificările au intrat în vigoare la 1 martie a.c. “Aceste subvenții acoperă integral costurile fermierilor privind certificarea și fertilizanții bio pe care îi utilizează și care sunt mai scumpi decât cei convenționali”, afirmă Marian Ciocianu. Președintele Asociației Bio România consideră că statul ar trebui să ofere un ajutor de minimis pentru fiecare aliment bio pe care procesatorii ar dori să îl fabrice în unitățile lor de producție. “În acest fel, România ar deveni, treptat, producător de alimente bio cu valoare adăugată mare, care ar fi furnizate consumatorilor români la prețuri accesibile sau care ar putea fi exportate. În prezent, suntem doar furnizori de materie primă bio, care se procesează în Occident și se întoarce aici sub formă de alimente scumpe”, a spus Ciocianu.
O oportunitate imensă pentru România
Cererea de alimente bio este în continuă creștere în Europa de Vest, unde oamenii au început să conștientizeze tot mai mult efectele alimentației asupra sănătății. Occidentul produce, însă, materii prime ecologice doar într-o mică măsură.
România poate deveni un mare furnizor de cereale, legume și fructe ecologice pentru piața vestică. Numai că a produce bio nu este așa ușor și nici ieftin. Procedura este anevoioasă și de lungă durată. Producătorii trebuie mai întâi să se certifice, apoi să facă, timp de trei ani, conversia terenurilor. În acest timp, nu pot să utilizeze fertilizanți sau pesticide convenționale și nici nu-și pot vinde producția ca fiind bio. Producția va fi tot mai mică de la an la an. Așadar, fermierii trebuie să fie dispuși din start să piardă bani timp de trei ani. După aceea, însă, vor avea o piață de desfacere asigurată și își vor putea vinde marfa la un preț foarte bun.
În prezent, România exportă în special cereale și furaje bio, principalele piețe de desfacere fiind Germania, Austria și țările scandinave. Exportăm materie primă în locul produselor finite pentru că nu avem unități de procesare bio, cu excepția celor din sectorul de lactate.
Doar 1,8% din terenurile cultivate sunt eco în România
Potrivit datelor Eurostat, țara noastră cultivă în sistem bio 150.000 ha (1,8% din total), în timp ce Ungaria sau Bulgaria, țări mai mici și cu o populație la jumătate față de România, au 100.000 ha, respectiv 107.000 ha.
În Austria, 20% din ferme fac producții ecologice, cererea de alimente bio fiind foarte mare în această țară.