Romania ar putea plati FMI o dobanda in jurul a 3%, iar perioada de gratie este in curs de negociere. Dobanda platita de Romania, in cazul unui acord cu FMI, va fi similara celor practicate de institutie pentru tarile din regiune, dar nu este un punct de negociere, a declarat, pentru Business Standard, Theodor Stolojan, consilierul premierului Emil Boc.
In regiune, Ungaria a luat bani de la FMI cu o dobanda de 2,6%, iar Letonia, cu 3,87%, dobanzi stabilite in functie de fundamentele economice ale tarii, suma imprumutata si perioada de rambursare.
"Dobanzile FMI sunt mult mai mici decat cele de pe pietele financiare, dar sunt standard", a explicat Theodor Stolojan, precizand ca, in schimb, perioada de gratie urmeaza sa fie negociata.
"Cinci ani este o dorinta, poate reusim sa obtinem o perioada de gratie mai mare decat in mod normal", a spus Stolojan referindu-se la declaratia de saptamana trecuta a presedintelui Traian Basescu, care a precizat ca ar fi oportun ca primele plati catre FMI sa inceapa in 2014, cand Romania va ajunge la gradul maxim de absorbtie a fondurilor comunitare.
Stolojan a mai declarat ca acordul ar putea fi semnat pana la finele acestei luni si ca imprumutul nu va fi mai mic de 10 mld. euro. Astfel, suma platita de Romania in contul dobanzilor va fi in jurul a 300 mil. euro anual, bani despre care guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, spunea ca nu se stie cine ii va plati, in conditiile in care semnatar este Guvernul, insa banii intra in rezerva bancii centrale. In cazul in care creditul se va apropia de plafonul maxim vehiculat, de 20 mld. euro, dobanda anuala ar putea depasi jumatate de miliard pe an, bani platiti chiar si in cazul in care Romaniei i-ar fi acordata o perioada de gratie.
Imprumutul acordat de FMI ar urma sa faca parte dintr-un pachet mai larg, care include fonduri de la Uniunea Europeana, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, Banca Europeana pentru Investitii si Banca Mondiala, fiecare dintre acestea avand atasate propriile conditii de finantare si destinatii.
Theodor Stolojan a mai spus ca Executivul ar putea mentine cota unica de impozitare daca se va reusi cresterea bazei de impozitare si o reducere suplimentara a cheltuielilor. "Pastrarea cotei unice de impozitare si mentinerea actualului nivel al Taxei pe Valoarea Adaugata depinde de cresterea sau de descresterea economica pe care o vom avea. Una este sa ai crestere, alta este sa ai descrestere. Acest lucru influenteaza si deficitul bugetar, daca-l mai marim sau nu. Mai intai trebuie sa convenim cu fondul acesti indici de la care plecam", a declarat Stolojan, citat de NewsIn.
Potrivit unor surse citate de NewsIn, FMI ar putea accepta un deficit bugetar mai mare in cazul in care Romania intra in recesiune.
"Exista mai multe variante de lucru ce sunt negociate cu reprezentantii Fondului Monetar International (FMI) in aceste zile. Una dintre variantele pe care le discutam este cea in care economia Romaniei va scadea in acest an cu 1%, si atunci putem discuta despre un deficit bugetar de 3-3,5% din Produsul Intern Brut (PIB – n.red.). Mai exista varianta in care economia din tara noastra va inregistra o crestere de 0,5%, si atunci exista varianta unui deficit bugetar de 2% din PIB", au precizat sursele citate.
Reprezentantii Guvernului au adaugat ca Romania va trebui sa reduca drastic cheltuielile din acest an, in oricare dintre variantele negociate cu reprezentantii FMI.
