Un eventual acord cu FMI s-ar putea incheia pe doi ani, in cazul in care va fi de tip stand-by, conditiile fiind concentrate pe realizarea de reforme structurale privind legislatia, in domenii precum piata muncii sau lupta anti-coruptie, dar si pe o planificare bugetara mai riguroasa, pe 3-4 ani, informeaza Newsin.
"Prin regulile Fondului Monetar International (FMI), acordul poate fi pe 2 ani. Daca va fi vorba despre un acord de tip stand-by, probabil ca se va incheia pe doi ani. FMI nu da niciun ban fara sa impuna conditii privind reformele si probabil ca aceste conditionalitati trebuie concentrate pe reformele structurale. Este vorba despre reforme privind legislatia, piata muncii, inclusiv legate de coruptie", a declarat consilierul guvernatorului BNR Lucian Croitoru, pentru NewsIn.
Croitoru a explicat ca fondurile puse la dispozitia Romaniei ar fi eliberate treptat, dupa verificari periodice, pe masura ce sunt indeplinite criteriile de performanta impuse.
"La ce trebuie sa ne asteptam, indiferent de FMI: bugetul de stat este facut pe anumite ipoteze, printre care cea legata de finantarile externe, care au sustinut, pana in prezent, cresterea economica a Romaniei. Daca aceste finantari externe nu vin, veniturile bugetare se duc foarte mult in jos. De asemenea, tinta de 2% din PIB pentru deficitul bugetar ar fi compromisa. Aceasta tinta este consistenta cu ideea ca Romania va continua ajustarea deficitului de cont curent", a mai spus Croitoru.
El a aratat ca deficitul de cont curent al Romaniei s-a ajustat la aproximativ 12,2% din PIB in 2008, fata de 14% din PIB in 2007.
Croitoru: FMI va milita, probabil, pentru un cadru bugetar pe 3-4 ani
"Deficitul extern al sectorului privat s-a redus anul trecut cu 4,2 – 4,5 puncte procentuale. Sectorul privat a facut o ajustare semnificativa, cel public nu a facut aceasta ajustare, dar trebuie sa o faca. FMI se va interesa de modul in care guvernul a estimat veniturile si cheltuielile. Din experienta, veniturile au fost supraestimate. In cazul in care bugetul se deterioreaza, ei nu mai finanteaza. Nerespectarea unui acord incheiat cu FMI ar fi un semnal foarte prost dat de Romania in exterior", a spus Croitoru.
Consilierul guvernatorului BNR a mai afirmat ca FMI va milita, probabil, pentru un cadru bugetar pe 3-4 ani.
"Una dintre criticile repetate la adresa Romaniei au fost multiplele rectificari bugetare. FMI a solicitat intotdeauna buget multianual. Probabil ca ne vor solicita un cadru bugetar pe 3-4 ani. Cred ca vor milita pentru aceasta idee", a spus Croitoru.
El nu a avansat o suma pentru pachetul de finantare solicitat, dar a mentionat ca exista estimari in acest sens, care tin cont atat de nivelul datoriei scadente, pe termen scurt, mediu si lung, precum si de ipotezele de reinnoire a acestor finantari.
"Avem datoria externa, majoritar privata. Pe langa datoria scadenta pe termen scurt, mai avem si parti scadente ale datoriei pe termen mediu si lung. Statul se imprumuta in mod preventiv, nu avem nevoie iminenta de acest imprumut, dar calculam fluxul pentru datoria privata. In piata, companiile vor veni cu lei, sa ia valuta pentru a-si achita datoriile", a explicat Croitoru.
Consilierul guvernatorului BNR a explicat ca golul de finantare estimat se obtine pornind de la necesarul total de finantare, de aproximativ 45 miliarde euro, din care "se calculeaza datoria privata si se fac ipoteze privind reinnoirea celei scadente".
"Banii nu vin ca statul roman sa ii aiba, pentru a-i da unei companii sau alteia, ci pentru nevoi de balanta", a completat Croitoru.
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a precizat recent ca, datoria privata externa pe termen scurt era de aproximativ 22,5 miliarde euro la finalul anului trecut. Dintre acestea, peste 10 miliarde euro din datoria pe termen scurt a sectorului privat din Romania apartine bancilor, aproape 90% din valoare fiind concentrata la primele zece banci mari.
In privinta acestei componente, a datoriei bancilor, guvernatorul BNR a dat asigurari ca va fi rostogolita aproape integral.
Pentru cealalta componenta, a datoriei externe pe termen scurt a sectorului privat nebancar, incluzand institutiile financiare nebancare (IFN), datoriile se pot reinnoi in proportie de cel mult 60%, a precizat Mugur Isarescu.
O alta parte a pachetului de finantare ar avea ca destinatie protejarea rezervelor valutare ale Romaniei. Guvernatorul BNR a explicat, de altfel, ca fondurile de la FMI ar fi contractate in acest scop, nu pentru folosirea in economia reala si a vorbit de 1-2-3 miliarde euro".
"Rezervele minime obligatorii ale bancilor, care sunt destul de ridicate in prezent, de 40% in cazul pasivelor in valuta, vor fi reduse treptat. RMO-urile sunt incluse in rezervele valutare, care reprezinta un indicator important pentru conservarea increderii", a explicat Croitoru, pentru NewsIn.
Imprumutul extern are si rol in stabilizarea pietei valutare, contrabalansand platile externe mari pe care le va face sectorul privat
El a subliniat ca imprumutul extern ar avea un rol important si in asigurarea functionarii pietei valutare, astfel incat cursul de schimb sa ramana in limitele stabilite prin programul economic, avand in vedere ca sectorul privat va face plati mari pentru a-si achita datoriile scadente.
Sumele vehiculate pana in prezent pentru necesarul de finantare al Romaniei se incadreaza intr-o plaja foarte larga, mergand de la 7-8 miliarde euro pana la 20 miliarde euro.
Mai multe informatii financiare si bursiere puteti gasi pe www.romaniafinanciara.ro