Vechile datini populare se sting incetul cu incetul, iar celor care inca nu au disparut nu li se mai cunoaste rostul. Doar cateva, ce au cat de cat legatura cu cele crestine, supravietuiesc. Printre acestea se afla si Macinicii, traditie precrestina peste care s-a suprapus, partial, ca semnificatie, comemorarea a 40 de sfinti mucenici din calendarul bisericesc, jertfiti pentru credinta lor in cetatea Sevastiei.
Faptul ca Macinicii se celebreaza la 9 martie, ultima zi a Babelor, nu este intamplator. Aceste "babe", erau pe vremea geto-dacilor stramoasele, mumele, creatoarele, echivalentele celor noua Muze carora elenii le spuneau Musai, latinii – Musae, iar aromanii de astazi le spun Moase. stim despre aceste Muze greco-latine ca erau considerate inspiratoare ale muzicii, ale dansului, ale poeziei si patroane ale artelor in general. Ele ii desfatau pe zeii Olimpului cu cantecele lor la ospete si serbari. Se nascusera in Tracia, la Pieria, de unde si supranumele de Pierides si salasluiau in paduri umbroase. In mitologia romana Muzele purtau si numele de Camene.
La geto-daci, ziua de 9 martie era prima din postul primaverii, care tinea 44 de zile, adica pana la data echivalenta astazi cu 23 aprilie, cand se serbeaza Sangeorzul. De aceea, de Macinici e obiceiul de a se bea 44 de pahare de vin. Se spune ca vinul baut la Macinici se preface de-a lungul anului in sange si putere de munca. Daca, unde se mai tine acest obicei, cineva nu poate bea atatea pahare pline cu vin, trebuie sa guste sau cel putin sa fie stropit cu vin.
In aceasta zi se spune ca se deschid portile Raiului si mormintele. Se aprind Focurile de Macinici prin curti si gradini, in fata caselor si la camp. Sunt stropiti cu apa sfintita oamenii si vitele, spre a se purifica, iar casele si acareturile sunt inconjurate cu cenusa de la Focurile de Macinici. Copiii bat pamantul cu maiurile, cu betele sau ciomegele ca frigul sa fie alungat si sa vina caldura. In acest timp, ei striga astfel: "Intra frig si iesi caldura, / Sa se faca vreme buna / Pe la noi pe batatura!" La Focurile de Macinici sunt asteptate sufletele mortilor, cu scaune si mese intinse.
In Moldova, martirii comemorati la 9 martie se numesc Sfinti si Mucenici; in Muntenia: Sfinti, Samti, Sfinti-Mucenici, Mucenici, Mocenici sau Macinici; in Ardeal: Sfinti si Mucenici; in Banat: Santi si Mucenici. In aceasta zi nu se efectueaza lucrari grele. Femeile obisnuiesc sa semene unele legume, ca usturori, ceapa si rasad de varza, crezand ca toate legumele semanate in ziua aceasta, mai ales ceapa si varza, rodesc inseptit sau chiar si de 44 de ori mai mult si se fac mai bune ca altadata. Pe deasupra, aceste legume nu vor fi mancate de omizi, de purici de gradina sau de alte insecte, si nu vor putrezi toamna. Pe vremuri, inainte de a face straturile pentru semanarea cepei si rasadnicul, stapana casei batea 44 de matanii si daruia 40 de colaci sau sfintisori de pomana, si tot atatea lumanari, si abia dupa aceea se apuca de lucru. Pe langa plantatul legumelor si impartirea sfintisorilor, bucovinencele aduna apa de ploaie sau de omat si o tin peste an, fiind buna pentru lecuirea de tot felul de boli. Altele sapa iarba mare, buna de leac impotriva fulgerului. Muntencele aduna iarba mare, inainte de rasaritul Soarelui, si o dau oilor in tarate. Ardelencele stropesc vitele cu mujdei, ca sa le apere de muscaturile serpilor si ale nevastuicilor, iar cenusa, cata s-a strans in aceasta zi pe vatra, o aduna si o pun pe pomi si pe straturi impotriva puricilor de camp si a omizilor. La Macinici, muntencele iau cenusa si inconjoara casele cu ea si cu carpe aprinse ca sa nu poata intra serpii in casa.
Barbatii din Bucovina leaga pomii cu paie ca sa rodeasca mai bine, iar cei din Muntenia strang gunoaiele din curte, fac o gramada mare cu ele si le dau foc in batatura. Cei care au stupi de albine ii cerceteaza si ii curata, luand si ceva miere din ei. Obiceiul se numeste Retezatul Stupilor.
Ca multe traditii de Macinici vin tocmai din Antichitate o demonstreaza si o denumire a preparatelor din aluat, care se impart in aceasta zi: Brandusi. In limba traca, dupa cum o confirma dictionarele pastrate, BRINDISI (cf. rom. brandusa) insemna "Cap de Cerb", ceea ce trimite la cerbul decapitat de pe stema orasului Baia, prima capitala a Moldovei, si, in spiritul lui Vasile Lovinescu, la cerbul fermecat caruia Harap Alb ii taie capul. Asadar, si la traci aceasta zi semnifica o jertfa. In alte locuri, aceste preparate de aluat se numesc Macinici, Sfinti, Bradosi etc. Forma cifrei opt, din sudul tarii, vine de la Gemenii Divini, fiecare simbolizat de o veriga. Prin unele locuri, aceste preparate sunt un fel de turte dulci, cu cap, ochi, nas, gura, maini si picioare, facute din faina de grau, framantata in miere, cu miez pisat de nuca sau niste forme mici de om, facute din faina curata de grau, miere, miez de nuca si presarate pe deasupra cu dulciuri. Macinicii in chip de albina, de porumbel si de colacel sunt facuti tot din faina curata de grau, rareori framantati in miere cat mai ales unsi pe deasupra, dupa ce s-au copt, cu miere si presarati cu miez de nuca.
Ziua de 9 martie este o sarbatoare a mortilor, carora li se impart nu numai Macinici, dar si fasole sleita, nuci, poame, alune. In unele sate din Muntenia se face un "brados mai mare, in forma de om, cu gura, cu urechi si cu nas, dar orb, si-l numesc Uitata. Acesta se face intru pomenirea tuturor mortilor care in timpul anului au fost uitati, adica nepomeniti. Acest colac, Uitata, este jucat de copii in jurul focului, ce se face in batatura, apoi uns cu miere si mancat".
In ziua de Macinici se fac pronosticuri climatice si meteorologice. Astfel, se spune ca daca ingheata spre aceasta zi si mai ingheata de 40 sau 44 de nopti dupa aceea, atunci toamna urmatoare va fi lunga si buna, iar de nu, apoi va pica toamna bruma degraba. Altii spun ca daca ingheata in ziua aceasta, apoi se coace porumbul in toamna ce urmeaza. Cum va fi vremea de Macinici, asa va fi toata primavara. Daca tuna in aceasta zi, atunci vara va fi roditoare, iar daca va tuna inainte de Macinici, atunci vara va fi neroditoare si vor fi multe ploi si tunete. In ziua de Sfinti vin berzele. In sfarsit, la Santi sau Mosi se incep toate fermecaturile, vrajile si facaturile, de care se foloseste omul tot anul, mai ales pentru luarea manei din camp, din casa si familie. Aceste vraji trebuie sa fie gata inainte de Paste, la Joi Mari.
