Temutul Serghei Gribenco, cel de-al doilea suspect arestat in cazul dublului asasinat de la casa de schimb valutar din Brasov, se pare ca s-a aflat tot timpul in apropierea si chiar sub nasul autoritatilor de la Bucuresti. Surse bine informate au declarat in exclusivitate pentru "Romania libera" ca Gribenco era folosit ca informator, atat in Romania, cat si in alte tari, de Brigada de Combatere a Crimei Organizate, dar si de alte "servicii investigative". De aici, probabil, "pregatirea contrainformativa" a lui Gribenco, de care vorbea cu voce grava ministrul de Interne, Dan Nica, dar si o serie de "indulgente" de care Gribenco s-a bucurat, intamplator sau nu, din partea autoritatilor romane.
Dat in urmarire internationala inca din 2003, periculosul Gribenco putea fi prins cu usurinta de cel putin doua ori. "Romania libera" a aflat ieri, in premiera, ca Politia Rutiera l-a amendat de doua ori in trafic, in 2007 la Brasov si in 2008 la Campina, dar nu a mirosit infractorul periculos care tocmai le scapa printre degete. Mai mult, Gribenco a fost condamnat de doua ori la inchisoare pentru fapte nedemne de talia sa internationala: a inselat mai multe firme folosindu-se de file cec fara acoperire si provocand pagube de cateva miliarde de lei vechi. Cu toate acestea, in mod curios, procurorii nu au avut nimic de obiectat cand instanta i-a redus pedeapsa de la zece ani de inchisoare la doar patru ani si jumatate, considerand ca pedeapsa mai mica este suficienta pentru "reeducarea inculpatului". Ca si Gorbunov, primul suspect, Gribenco, pare scos de politisti din galeria de personaje aflate la indemana: Gorbunov – fugit din inchisoare, dar domiciliat la o aruncatura de bat de sediul Politiei Brasov, Gribenco – un infractor folositor Ministerului de Interne.
Serghei Gribenco, cel de-al doilea suspect in dublul asasinat de la casa de schimb valutar din Brasov, pune sub semnul intrebarii competenta Politiei, asa cum a facut-o si primul suspect, Serghei Gorbunov. Condamnat la inchisoare si dat in urmarire internationala, Gribenco le-a trecut de doua ori pe sub nas politistilor de la Rutiera. L-au amendat, dar l-au lasat sa plece liber.
Serghei Gribenco a mai avut de-aface cu legile din Romania. A fost condamnat de Judecatoria Oradea la 4 ani si jumatate de inchisoare, in 2002, pentru inselaciune. Ulterior, in 2004, moldoveanul a fost condamnat de catre Curtea de Apel Cluj la 4 ani si jumatate inchisoare, tot pentru inselaciune. In urma acestor constatari, moldoveanul a fost dat in urmarire pe tara si apoi in urmarire internationala de catre politistii clujeni, in anul 2003. Desi el era urmarit international, politistii romani l-au avut in mana si l-au lasat sa scape de doua ori.
Potrivit purtatorului de cuvant al Primariei Cluj-Napoca, Raimonda Boian, Gribenco, care are domiciliul in oras, figureaza in evidentele autoritatilor locale cu debite restante de 256 de lei. "Suma reprezinta doua amenzi rutiere. Prima a fost data de Politia Brasov pe 2 aprilie 2007, iar cea de-a doua, de Politia Campina, pe 11 iulie 2008", spune Raimonda Boian. Asadar, politistii din cele doua orase l-au prins pe infractorul moldovean, condamnat defi-nitiv si dat in urmarire internationala si l-au lasat sa scape. Contactat de "Romania libera", comisarul-sef Dorel David de la Politia Brasov ne-a declarat nonsalant: ,,Nu stiu, nu ma intereseaza".
Agent acoperit
Un posibil motiv al clementei de care s-a bucurat Serghei Gribenco din partea politiei, ar fi acela ca el a fost folosit ca informator de catre Brigada de Crima Organizata si de alte structuri investigative, sustin judiciare. Asa s-ar explica faptul ca, desi a comis infractiuni si a fost condamnat, Gribenco nu a fost capturat si incarcerat. Racolarea lui Gribenco ar fi fost facuta chiar inainte ca acesta sa obtina, in 1998, cetatenia romana prin metoda rapida a repatrierii. Gribenco ar fi invatat arta disimularii chiar de la politistii romani, cu scopul de a se infiltra in mediile infractionale emigrate in tara noastra de dincolo de Prut. Atunci, autoritatile romane erau interesate in special de comertul cu arme provenite din fostul spatiu sovietic si care erau expuse spre vanzare pe tarabe din Galati, Suceava sau din alte orase moldave. Bujor Florescu, directorul Directiei de Investigatii Criminale, nu a confirmat informatiile, sustinand ca nu poate da amanunte din dosar.
In schimb, un ofiter de la DGIPI, care a dorit sa-si pastreze anonimatul, ne-a precizat ca "Serghei Gribenco are o abilitate extraordinara de a-si sterge urmele si de a crea impresia ca se afla intr-un anumit loc cand el se afla in realitate intr-o cu totul alta locatie. Pare naiv, dar este extrem de inteligent si de periculos. Nu era inregistrat la noi ca fiind violent, pana cand nu am descoperit arma sa in locuinta celuilalt suspect, Serghei Gorbunov, si cand am aflat si alte amanunte din biografia sa, inclusiv de acte cu violenta, amanunte care nu pot fi date deocamdata publicitatii", sustin sursele noastre. Se pare ca Gribenco era folosit ca informator si de institutii din alte tari.
In ancheta sunt implicate circa 70 de persoane: politisti, procurori, ofiteri ai serviciilor secrete. Pana in prezent au fost facute aproape 100 de perchezitii. Numai locuinta lui Gorbunov a fost perchezitionata de cinci ori pana acum. Obiectele cautate de anchetatori sunt cele doua arme folosite in timpul jafului, precum si obiectul in care au fost acestea disimulate in momentul atacului armat pentru ca anchetatorii sa nu gaseasca nici un cartus. Absenta acestor probe ingreuneaza foarte mult ancheta. Capturarea lui Gribenco ar putea duce la gasirea armelor folosite in timpul atacului si la stabilirea, pe baza de probe indubitale, a celor care au apasat pe tragaci. In afara de Gobunov si Gribenco, mai sunt suspectate sase persoane care au dat declaratii false, sustin anchetatorii. Mai mentionam ca cei care i-au oferit alibiul lui Gorbunov din momentului jafului au refuzat testarea cu poligraful.
In orice caz, Gribenco este inca o surpriza neplacuta pe care ne-o ofera politia dupa ce in urma cu cateva zile un personaj din lumea interlopa Eugen Preda, protagonistul scandalului de la Mall, s-a dovedit a fi fost subofiter al Ministerului de Interne.
Inselaciune cu repetitie
Istoricul infractional romanesc al lui Serghei Gribenco a inceput la Judecatoria Zalau, cu un proces pe care i l-au intentat mai multe firme, acuzandu-l de inselaciune, dupa ce au primit de la el cecuri fara acoperire pentru marfa livrata. de la o pedeapsa initiala de 10 ani de inchisoare, el a ramas cu doar 4 ani si 6 luni. Din cercetari a rezultat atunci ca Gribenco, in septembrie-noiembrie 1999, a pacalit in acest mod cinci societati comerciale din Zalau, Sibiu si Pitesti prin intermediul unei firme la care detinea actiuni, SC Nord Vest Transilvania SRL Zalau, infiintata in 1997. Rechizitoriul arata ca el se prezenta drept Ghenadie Turcanu, patronul firmei, si chiar avea un document de identitate fals pe acest nume.
Gribenco furase de la titularul de drept cartea de identitate cu seria RC 683404 "si a inlocuit fotografia de pe act cu fotografia sa, prezentandu-se cu aceasta noua identitate cu stirea inculpatului sandru" – Marius Gabriel sandru, administrator si actionar in firma Nord Vest Transilvania. In septembrie 1999, sandru i-a predat acestui fals Turcanu, care a semnat de preluare cu acest nume, partile sociale pe care le detinea in firma, stampile, facturi fiscale, toate actele. Ambii au fost inculpati in acest dosar, pentru inselaciune. Judecatoria Zalau, prin sentinta penala, a schimbat incadrarea judirica a faptelor in inselaciune in forma continuata si si-a declinat competenta in favoarea Tribunalului Salaj.
Cercetarile efectuate in acest dosar au scos la iveala metoda prin care actionau cei doi si faptul ca, la randul lor, erau pacaliti tot cu cecuri fara acoperire. Iata formula dupa care faceau ei afaceri, conform faptelor descrise in decizia penala a Curtii de Apel Cluj, instanta care a rostit sentinta definitiva in dosarul de inselaciune al lui Serghei Gribenco. Firma Nord Vest Transilvania avea incheiat un contract comercial cu SC Silcotub SA Zalau pentru livrare de teava si alte produse finite, in baza caruia sandru Marius Gabriel s-a prezentat la Silcotub SA impreuna cu Gribenco, care s-a prezentat drept Turcanu Ghenadie, delegatul firmei pentru viitoarele livrari de marfuri.
In data de 22 septembrie 1999, el s-a prezentat la Silcotub SA cerand livrarea unei cantitati de teava. "I s-a aprobat teava in valoare de 113.801.028 lei intocmindu-se si dispozitia de livrare (…) cu plata prin fila cec in 30 zile – intocmindu-se si facturile fiscale (…). Inculpatul Gribenco Serghei a omis pentru plata fila cec (…) pentru suma de 113.801.028 lei." In aceeasi zi, Gribenco si sandru au transportat tevile in localitatea Traian din judetul Valcea, unde le-au vandut catre SC Daniela SRL Ramnicu Valcea pentru suma de 24.511.703 lei pe baza de chitanta, iar diferenta a fost achitata prin ordin de plata. "B.R.D. – Sucursala Zalau a refuzat plata filei CEC mai sus individualizata pe motivul lipsei disponibilitatii in cont", se ararta in decizia Curtii.
In mod similar, Gribenco si sandru au pacalit toate cele cinci firme care au depus plangere penala impotriva lor. Pentru aceste fapte, Tribunalul Salaj l-a condamnat pe Serghei Gribenco la 10 ani de inchisoare si despagubiri civile totale de aproape 2,1 miliarde de lei catre cele cinci firme pe care le-a inselat. Numai ca Parchetul de pe langa Tribunalul Salaj a declarat apel la aceasta sentinta, a precizat purtatorul de cuvant al Tribunalului Salaj, judecator Brandusa Georgescu. Parchetul si-a motivat recursul prin faptul ca solutia in aceasta cauza este nelegala pentru ca inculpatul a fost condamnat pentru inselaciune cu consecinte deosebit de grave fara a se aplica prevederile legii mai favorabile.
La sfarsitul anului 2004, Curtea de Apel Cluj a dat decizia penala: "Avand in vedere limitele de pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita, imprejurarile savarsirii infractiunii si scopul urmarit, cel al sporirii patrimoniului prin mijloace ilicite precum si persoana inculpatului care a mai fost condamnat pentru fapte similare si s-a sustras urmaririi penale si judecatii", Curtea de Apel Cluj a apreciat ca o pedeapsa de 4 ani si 6 luni inchisoare cu executare in regim de detentie "va fi de natura sa asigure reeducarea inculpatului". Decizia a ramas definitiva la 16 ianuarie 2005 pentru ca nu s-a depus recurs, ne-a declarat judecatorul Claudia Ilies, purtatorul de cuvant al Curtii de Apel Cluj. Ca urmare, Tribunalul Salaj a dispus emiterea de catre Inspectoratul de Politie Judetean Cluj pentru Gribenco a mandatului de executare a pedepsei de 4 ani si 6 luni de inchisoare. Pe tot parcursul procesului, basarabeanul nu a fost de gasit, asa incat judecarea si condamnarea lui s-au facut in lipsa. "Serghei Gribenco nu a fost de gasit si deci nu a executat nici o zi din aceasta pedeapsa", ne-a mai spus Claudia Ilies.
