Doua intrebari ii rod pe "mai marii" de la Hollywood in aceste zile: cine va castiga Oscarurile si, mult mai important, ceremonia va fi un succes? E un an in care se asteapta foarte multe schimbari de la spectacolul hollywoodian, dupa ce editia de anul trecut, transmisa in direct de ABC, a fost un esec imens la audientA in SUA, cu 9 milioane mai putini spectatori decat la editia din 2007.
Nu exista informatii despre interesul romanilor vizavi de spectacolul Oscarurilor, intrucat ultima editie (nr. 80) a fost transmisa de HBO, canal care nu vinde spatiu publicitar si nu isi monitorizeaza datele de audienta. Anul acesta, pe 22 februarie, Hollywoodul pregateste un mare show populist, ce va fi transmis, la noi, duminica, 22 februarie, la ora 3 noaptea de HBO. Ce ar fi trebuit sa-i ingrijoreze insa, si asta de ceva timp, e calitatea productiilor, si-n consecinta selectia molau-mediocra a nominalizatilor.
Filmele cu cele mai multe nominalizari
Cel mai cel anul asta e "Strania poveste a lui Benjamin Button", care conduce cu 13 nominalizari per total. O poveste de dragoste plina de pilde explicite si pastile filosofarde, dragute dar ieftine, care trebuie sa traga concluzii zdrobitoare despre conditia umana si viata, si toate astea trebuie sa te faca sa plangi. Nu-i nimic in neregula daca plangi la "Strania poveste…". E un film OK. Si, destul de socant, e regizat de David Fincher. Dupa ce a dat pumni adevarati in stomac, unul dupa altul ("Se7en", "Fight Club", "The Game"), admite ca e si el om si-si doreste in biblioteca un nenorocit de Oscar. E in regula. Mai putin bine e ca asta e ce propun mai stralucit Oscarurile lui 2009.
Pe locul doi, cu zece nominalizari stranse, vine o gluma. Gluma proasta se ingroasa, pentru ca "Slumdog Millionaire" a castigat si Globul de Aur pentru cel mai bun film, iar estimarile il anunta favorit la Oscar. Plasat in Mumbai si vorbit in mare parte in hindi, "Slumdog Millionaire" are profunzimi de calibrul lui "Sandokan" sau "Vagabondul" cu Raj Kapoor, doar ca el se ia in serios. Danny Boyle a decis sa faca un film despre ce regizor smecher e Danny Boyle. Isi arata muschii lui de cineast in stanga si-n dreapta: "uite, pot sa fac si asta, si asta!", urla in fiecare cadru boylian. "Fac toate chestiile pe care le fac regizorii mari! Uite, pot sa fiu si Scorsese, si amandoi fratii Scott in acelasi timp!". Cu un asa scop nobil nici nu mai conta ce se intampla in film. Ca a strans nominalizari la majoritatea categoriilor tehnice (sunet, mixaj, imagine) – fie. Pot presupune ca Danny Boyle e o fiinta populara la Hollywood si ca are pile. Dar ca doua dintre cele trei nominalizari la categoria "Cel mai bun cantec" sunt niste bataieli de inspiratie Hindi (Jay he jay he jay/Hai na Hai na Hai na/Jay he Jay he jay…), abia asta e ingrijorator. Mi se pare evident ca nu au avut de unde naiba sa aleaga ceva mai de Doamne’ajuta.
Se poarta… goliciunea
Nici la categoria "Cea mai buna actrita in rol principal" nu e in regula selectia, dar daca Kate Winslet nu ia Oscar-ul acum, pentru "The Reader", atunci nu-l mai ia niciodata: vorbeste engleza cu accent nemtesc (ca imbecili ce suntem, sa ni se para ca ea vorbeste de fapt chiar germana); jumatate din timp apare goala, se urateste si imbatraneste cu cativa zeci de ani, drumul e sigur catre un Oscar. Vorbind de femei goale: Marisa Tomei este si ea nominalizata, la "secundare" insa, pentru rolul din "The Wrestler" (regia Darren Aronofsky). Desi nu apare mult, jumatate din timp e despuiata. Pe de o parte, asa le place regizorilor sa o distribuie – mai mult fara haine ("Before the Devil Knows You’re Dead" etc). Pe de alta parte, e vina ei ca arata asa de bine de nu primeste roluri serioase, cum ar fi gardian la Auschwitz (gen Kate Winslet in "The Reader"). Pe toate partile, in "The Wrestler" e striparita, deci nu putea sa joace tocmai infofolita. In filmul anterior, "Fantana", Aronofsky isi distribuise nevasta, pe Rachel Weisz, dar pentru striparita n-a mai gasit-o potrivita.
Lupta stransa intre favoriti
Si daca "Fantana" era un film despre iubire si viata si eternitatea impartite la doi, pare ca si acest regizor fantastic si-a pierdut speranta. "The Wrestler" e o cautare oarba si disperata si, alunecand intre false iluzii si deznadejde, luptatorul intra in ring singur ca sa moara singur. Mickey Rourke e fantastic, iar personajul, wrestlerul Randy "The Ram", are multe similitudini cu propria-i viata. Si Rourke a fost boxer profesionist, cazut pentru un timp in dizgratie si boxand pentru nici 200 de dolari pe saptamana; si el s-a reintors in top pentru inca-o clipa de glorie, iar boxul i-a mutilat in cateva randuri fata. Amintiti-va cum arata acest barbat in tinerete (in "9 saptamani jumate" sa zicem): la fel de dulce ca DiCaprio in "Titanic". Pana si cantecul care se auzea odinioara, atunci cand Rourke intra in ring, era unul de la Guns ’N’ Roses, ca-n film. Rourke isi doreste ca "prietenul lui, Sean Penn, sa castige Oscarul" pentru rolul politicianului si militantului gay Harvey Milk. Imi pare rau pentru Rourke, dar s-ar putea sa nu i se implineasca dorinta si sa castige el insusi: cu rolul din "The Wrestler" a luat pana acum toate premiile care erau de luat (Glob de Aur, Bafta, Independent Spirit Awards etc.) si sondajele il anunta favorit si la Oscaruri. Dar cel mai clar favorit e (la categoria actor in rol secundar insa) Heath Ledger pentru personajul Joker din "Cavalerul Negru". Eroul filmelor cu supereroi, "The Dark Knight" isi ia mare parte din energie din forta lui Heath Ledger, din dementa disperata si asumata pe care le degaja chiar si-atunci cand e cu spatele la camera. Mersul, vocea, respiratia, felul in care-i ridica si sustine pe actorii cu care imparte cadrul. Furie, dementa, un tavalug infricosator si isteric, in ceea ce chiar corespunde denumirii categoriei de Oscar – Best Actor in a Supporting Role. Trebuie sa precizam ca sunt 18 nominalizari la categoria interpreti si nu ne-am referit decat la cele cu mari sanse.
Categorii ce salveaza prestigiul oscarurilor
Ce salveaza onoarea Oscarurilor sunt categoriile la citirea carora telespectatorul se repede pana la baie: cel mai bun film scurt, film strain, documentar… Publicul nu le vede pentru ca nu are acces la ele. Sau nu are acces la ele pentru ca oricum n-ar avea de gand sa le vada. Admit ca "tin" si cu un film: documentarul "Intalniri la capatul lumii" – prima nominalizare la Oscar a "soldatului intru cinema", cum se autodefineste Werner Herzog. Filmul incepe in avionul spre Antarctica, in timp ce Herzog povesteste: "M-au invitat sa fac un film in Antarctica… Ma intreb de ce, pentru ca le-am zis ca nu fac filme cu pinguini pufosi" (aluzie la Oscarul pentru documentar din 2006, "Marsul Pinguinilor"). Desi stiu ca Herzog insusi nu prea da doi bani pe evenimentele astea, as vrea sa castige, doar ca sa ma distrez la speech-ul lui de multumire.
