3.9 C
București
duminică, 24 noiembrie 2024
AcasăSpecialBarack Obama, unde e agenda libertatii?

Barack Obama, unde e agenda libertatii?

In a doua zi de la preluarea mandatului sau, presedintele Barack Obama a facut un gest major in directia repunerii in drepturi a Constitutiei si restabilirii statului de drept, semnand doua ordonante executive: una desfiinteaza inchisoarea de la Guantánamo, cea de-a a doua reintroduce America in circuitul natiunilor civilizate prin inchiderea asa-numitelor "inchisori negre", care au facut posibila tortura aprobata de stat.
Un inceput bun, iar meritul este atat al lui Barack Obama, cat si al milioanelor de americani care s-au ridicat pentru a lupta impotriva tiraniei, asumandu-si riscurile aferente. Dar nu este suficient. Mai exista un discurs pe care inca nu l-am auzit – acesta trebuie sa cuprinda cinci obiective, pe care, pentru a repara daunele aduse libertatii de precedenta administratie, Obama trebuie sa le aiba in vedere cu aceeasi rapiditate cu care a adoptat primele doua ordonante executive. In esenta, discursul ar trebui sa sune cam asa:

"Concetateni americani, parintii fondatori au avut intelepciunea de a garanta libertatile noastre in numeroase feluri. Ei nu ne-au garantat sufletele. Acest lucru depinde de noi si de cum actionam.
In toate marile religii apare, sub diverse forme, o intrebare: cu ce ne ajuta sa obtinem avutie si putere, daca ne pierdem valorile morale? In ultimii opt ani am acceptat acte care pun in pericol insusi sufletul natiunii noastre. Cea mai mare crima pe care am comis-o sau am tolerat-o a fost maltratarea Constitutiei noastre pretioase.

Fara Constitutia noastra, America este doar una din puterile mondiale devenita grandioasa prin bogatie si arme, nu prin valori si convingeri; suntem, asadar, in pericol sa ne prabusim atunci cand bogatia si armele esueaza. Constitutia este adevarata noastra bogatie si adevaratul garant al puterii de rezistenta a natiunii.
Dupa inchiderea Guantánamo si interzicerea torturii, trebuie sa abrogam Legea Patriot1),  restabilind barierele constitutionale impotriva ascultarilor si supravegherii fara mandat.
In al doilea rand, desi am desfiintat inchisorile, trebuie sa cautam iertarea celorlalte natiuni pentru ororile pe care le-am comis ori la a caror comitere am fost complici, fie prin tortura aprobata de stat, fie prin «transferul extraordinar» al detinutilor catre tari care tortureaza. Voi desemna o comisie pentru inceperea unui proces de aflare a adevarului si de reconciliere, astfel incat raspunderea pentru aceste orori sa fie supusa judecatii lumii si constiintei noastre.

In al treilea rand, trebuie sa avem un procuror special pentru a-i pune sub acuzare pe cei vinovati. Multi militari si agenti ai serviciilor de informatii se tem acum de raspunderea penala pentru actiunile intreprinse la ordinul celor din esaloanele de comanda. Dar modul corect de a actiona este cel de la Nürnberg, Haga, Sierra Leone si dupa conflictul din Bosnia: trebuie pusi sub acuzare cei care au gandit, aprobat si pus in practica politica de tortura si de transfer al detinutilor, incluzand aici si juristii care au justificat pervertirea legii, facand posibile tortura si crima, iar vinovatii nu trebuie cautati in partea inferioara a ierarhiei.
In al patrulea rand, trebuie sa scoatem din nou in afara legii prezenta militarilor pe strazile noastre, asa cum au avut in vedere parintii fondatori. Pe 7 octombrie 2008, peste 3.000 de soldati americani au fost transferati din Irak in SUA, cu incalcarea Legii Posse Comitatus2), care ne-a protejat timp de un secol de o politie de tip militar, si a Legii Insurectiei, care ne-a oferit protectie cu un secol mai inainte. Astazi, pe strazile noastre sunt 20.000 de soldati, care nu raspund in fata poporului, ci doar in fata executivului.

Pericolul acestei situatii este ceea ce i-a determinat pe Fondatori sa adopte Amendamentul al doilea, menit sa restrictioneze impunerea legii pe plan intern la Garda Nationala si politia civila, care raspund in fata poporului. America nu este nici camp de bataie, nici stat politienesc, asa ca trebuie sa-i trimitem pe soldatii nostri fie pe frontul propriu-zis, fie inapoi acasa, la familiile lor.
In cele din urma, trebuie sa ne asiguram ca acest intuneric nu se va mai instala vreodata. Jumatate din copiii americani cresc fara educatie civica. In jumatate din statele noastre nu se mai preda educatie civica – materia care studiaza cum functioneaza republica noastra – in scoala medie. Ca urmare, jumatate din studentii care intra in facultate nu stiu ce este democratia noastra si cu atat mai putin cum sa o apere atunci cand este sub amenintare. Fac un apel la statele din tara noastra sa reintroduca educatia civica americana in programa de studiu, astfel incat sa producem cetateni care inteleg mostenirea noastra si pot apara libertatea si Constitutia atunci cand sunt amenintate.
Alaturati-va mie in indeplinirea acestor cinci misiuni si ne vom putea uita din nou in oglinda, recunoscandu-ne din nou ca adevarati americani!"

Note:
1) Legea Patriot: numele complet este U.S.A. P.a.t.r.i.o.t. Act, de fapt un acronim pentru Uniting and Strengthening America by Providing Appropriate Tools Required to Intercept and Obstruct Terrorism Act. Legea a fost adoptata dupa atacurile din 11 septembrie 2001 si ofera agentiilor guvernamentale americane  drepturi sporite in contracararea actiunilor teroriste.
2) Legea Posse Comitatus din 1878 limiteaza dreptul statului federal american de a utiliza fortele militare pentru impunerea legii.

Copyright: Project Syndicate, 2009.
www.project-syndicate.org

Cele mai citite

Incident armat la secția de votare din Giroc și suspiciune de fraudă la vot în Făget

Polițiștii din Timiș au deschis un dosar penal pentru nerespectarea regimului armelor și munițiilor Un bărbat în vârstă de 60 de ani, fost cadru...

Alegerile prezidențiale 2024: Categoriile de români care nu pot vota

Românii sunt așteptați la urne în data de 24 noiembrie 2024, pentru primul tur al alegerilor prezidențiale, și pe 8 decembrie, pentru turul al...

Prezența la vot depășește 4 milioane de alegători la ora 13.00; incidente în secții de votare

La ora 13.00, participarea la primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024 a ajuns la 21,99% din numărul total de alegători, conform datelor furnizate...
Ultima oră
Pe aceeași temă