Aschia nu sare departe de trunchi, proverbul se potriveste perfect familiei Coppola, care a cucerit Hollywood-ul. Pe urmele regizorului Francis Ford Coppola a calcat si fiica sa, Sofia, a carei contributie artistica in calitate de regizoare o puteti remarca atat in "Lost in translation", cat si in "Marie Antoinette".
Directorii executivi de la studiourile Paramount nu au avut deloc incredere in regizorul de doar 32 de ani pe care tocmai il angajasera, asa ca au mai cerut inca unui regizor sa-l urmareasca pe Francis Ford Coppola pe platourile de filmare, pentru a fi tot timpul constient ca poate fi inlocuit in orice moment. In ciuda neintelegerilor, Coppola a avut incredere in el si in propria echipa si a transformat romanul lui Mario Puzo – "Nasul" –, intr-un film clasic al cinematografiei americane, ce a castigat doua premii Oscar. Alaturi de cea de-a doua parte, se numara printre cele mai aclamate productii, si in prezent gasindu-se in topul celor mai bune filme realizate vreodata, dar si al celor mai vizionate. Dupa "Nasul", Coppola a mai lansat pe marile ecrane trei productii, la fel de bine primite atat de cineasti, cat si de critica, "Nasul: Partea II", "Conversatia" si "Apocalipsul acum", cel din urma finantat chiar de el si rasplatit cu alte doua premii Oscar.
In schimb, dupa ce si-a irosit toti banii in "One from the Heart" (1982), investind 25 milioane de dolari intr-un film ce a avut incasari de doar 8 milioane, Coppola s-a concentrat mai mult asupra proiectelor personale, acceptand ocazional sa treaca in spatele camerelor de luat vederi. Desi in urmatorii 15 ani fiecare productie pe care Coppola a lansat-o pe marile ecrane a fost primita cu bratele deschise, inca se mai discuta despre reala calitate a unor filme precum "The Outsider", "Golanii", "Cotton Club", "Tucker: Omul si visul sau", "Nasul: Partea III" sau "Dracula".
De la ecranizarea romanului lui John Grisham, "Omul care aduce ploaia", timp de zece ani Coppola a refuzat sa mai filmeze, in toata aceasta perioada incercand sa duca la bun sfarsit un ambitios proiect, "Megalopolis" (de altfel, inca in lucru). De asemenea, si-a extins domeniul de activitate, numarandu-se printre primele personalitati de la Hollywood care au investit in industria vinului, detinand podgoriile din Napa Valley, dar si alte proprietati si restaurante, totodata lansand propria revista literara "All Story". Și, dupa o buna perioada petrecuta departe de camerele de luat vederi, Coppola a revenit in atentie cu "Tinerete fara tinerete", un film realizat dupa nuvela semnata de Mircea Eliade, filmat in Romania si care a rulat in cinematografe anul trecut.
Sofia Coppola
Cand si-a aratat interesul de a intra in dura lume a cinematografiei, a fost foarte usor pentru presa s-o subestimeze pe Sofia Coppola. Cum ar fi putut fiica lui Francis Ford Coppola, unul dintre cei mai importanti regizori americani, sa se ridice la standardul parintelui? Facea si ea parte din acea categorie a rudelor care vor neaparat sa se faca remarcate, desi nu au nici un pic de talent? A primit, gratie tatalui, mai multe roluri mici, cel mai cunoscut fiind poate cel din "Nasul: Partea III", dupa care a ajuns imediat in paginile revistelor de scandal. Dar cariera Sofiei Coppola a luat o intorsatura neasteptata: a renuntat la actorie pentru regie, debutand in 1999 cu "The Virgin Suicides", un film cu un succes moderat. Nu acelasi lucru s-a putut spune si despre "Pierduti printre cuvinte"/"Lost in Translation", un film unde Sofia Coppola a semnat atat regia, cat si scenariul, si care a fost vedeta festivalurilor din 2003 si i-a adus Oscarul la categoria "cel mai bun regizor". Sa fi fost noroc chior?
Nu si daca luam in considerare "Marie Antoinette", ultimul film al Sofiei Coppola, realizat dupa biografia istoricei britanice Antonia Fraser. A avut premiera la Festivalul de la Cannes, dupa vizionare criticii impartindu-se in doua tabere: unii l-au laudat si l-au prezentat drept o opera de arta, altii l-au desfiintat, in special cinefilii si cronicarii francezi.
Nicolas Cage
In nenumarate interviuri, actorul a recunoscut ca, in copilarie, toate vacantele de vara le petrecea alaturi de unchiul sau, Francis Ford Coppola, cel care l-a facut sa iubeasca filmele si l-a ajutat ulterior sa primeasca roluri. Nimic nou pana aici, doar ca, pentru a evita acuzatiile de nepotism, Nicholas Kim Coppola a ales sa-si schimbe numele in Nicolas Cage, afirmand ca succesul sau nu depinde de relatiile de familie.
Acum rar se mai face legatura intre Nicolas Cage si Francis Ford Coppola, caci intre timp actorul a reusit sa-si faca propriul nume, indiferent de filmele in care jucat ori de scandalurile in care a fost implicat. Cage a devenit o marca a filmelor de actiune, cu scene pline de adrenalina, genul de filme pe care Hollywood-ul le produce pe banda, si care, chiar daca ne plac sau nu, i se potrivesc ca o manusa. Printre ofertele primite de Cage de-a lungul anilor se gasesc si doua productii independente, "Adaptation" si "Leaving Las Vegas", realizate cu bugete ridicol de mici. Insa acestea sunt singurele care i-au pus numele pe lista nominalizatilor la Oscar, "Leaving Las Vegas" aducandu-i lui Cage o statueta la categoria "cel mai bun actor". Marc Coppola
Un membru mai putin cunoscut al familiei Coppola, Marc a debutat ca actor la o varsta frageda, gratiei influentei familii din care provenea. Din pacate nu a reusit sa depaseasca stadiul de actor mediocru, primind roluri doar in productii realizate ori de unchiul sau (Francis Ford Coppola), ori produse de fratele sau (Christopher Coppola), ori ajutat de celalalt frate (Nicolas Cage).
