In satele galatene, obiceiurile si datinile din primele zile ale anului sunt aproape la fel de importante ca si cele din perioada sarbatorilor de iarna, fiind legate de primul mare eveniment din calendarul crestinilor ortodocsi, Boboteaza. In Lunca Siretului, la Movileni, Sendreni si Branistea, gospodariile sunt colindate de "Ceata Chiraleiesei", care inconjoara casa si grajdurile, sunand din talangi si urandu-le gospodarilor sa aiba un an imbelsugat. Spre seara, pe un tapsan de la marginea satului se da foc unei gramezi de paie si frunze uscate, iar flacaii joaca "Ardeasca" in jurul focului si sar peste flacari, pentru a se curati si a fi feriti de boli tot anul. Noaptea tarziu, fetele si flacaii pun de aflarea rodului. Merg impreuna in gradina, taie crengute de la pomi diferiti si le aseaza intr-o oala la caldura, dupa cum va inverzi fiecare ramurica, asa fiind si roadele pomilor peste an.
La Serbesti, Condrea si Salcia s-a pastrat obiceiul ca fetele de maritat sa-si puna sub perna o ramurica de busuioc ,,furata" de la preot, iar seara sa manance o turta de faina foarte sarata, fara a bea strop de apa, pentru a-si putea visa ursitul. Fecioarele care aluneca pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in timpul anului. Potrivit altui obicei, atunci cand preotul umbla cu Boboteaza din casa in casa, stropind cu agheasma, femeile ii pun in traista un fuior subtire de canepa, pentru ca in firele lui sa se incalceasca toate relele ce s-ar putea abate peste cei ai casei peste an.
