În perioada 1 august 2020 – 31 iulie 2021, România are de rambursat 52.855,94 milioane de lei pe piaţa internă şi 4.270,80 milioane de euro.
Din aceşti ultimi bani, 2 miliarde de euro sunt scadente la 1 septembrie, n Programul MTN. În total, este vorba despre 11,35 miliarde de euro, numai principalul, fără deficite bugetare.
Aceasta n condiţiile n care am mprumutat numai n primele şapte luni ale anului 6,3 miliarde de euro, din care 3,3 miliarde de dolari pe MTN.
Lichiditatea pe piaţa internă ncepe să scadă, astfel că se profilează iar spectrul falimentului, atrage atenţia analistul economic Sorin Dinu.
În luna octombrie, ajung la scadenţă încă 9,3 miliarde de lei, din obligaţiunile emise pe piaţa internă. Florin Cîţu s-a lăudat în februarie că a luat 149 de milioane de euro pe şase luni, cu dobândă -0,11%. Acestea sunt şi ele scadente în august.
„E o mare provocare de finanţare. Trebuie văzut însă şi până unde merge expunerea sistemului bancar.” Sorin Dinu, analist economic
Guvernul a împrumutat peste 8 miliarde de euro de pe piaţa internaţională, în condiţiile în care cererea de obligaţiuni de pe piaţa internă a scăzut.
„Este o mare provocare de finanţare pentru următoarea perioadă. Trebuie văzut însă şi până unde merge expunerea sistemului bancar pentru statul român”, a spus RL Dinu.
Problema principală este creşterea pensiilor cu mai mult de 10%. Oricum, ar trebui cumva modificat art. 86, al. 2B, din Legea pensiilor 129/2019, care spune că punctul de pensie la 1 septembrie 2020 va fi 1.775 de lei, de la 1.265 de lei, cât e acum.
„Din păcate, din perspectivă politică locală, un OUG de modificare a legii poate fi atacat la CCR, de Avocatul Poporului”, explică expertul.
Jocul politic face muzica
Legea de abilitare a Guvernului pentru emiterea de ordonanţe simple (OG) pe timpul vacanţei parlamentare e blocată la Camera Deputaţilor din 26 iunie. Se presupune că Senatul şi Camera vor fi în sesiune extraordinară continuă toată vara.
Dacă legea de abilitare elimină posibilitatea de a da OG pe problema pensiilor de exemplu şi Parlamentul e în sesiune, Guvernul nu are altă soluţie decât să dea OUG. Avocatul Poporului poate ataca OUG, dar nu OG.
CCR ar putea astfel să oblige Guvernul să mărească pensiile cu 40%, dar problema nu e atât majorarea de anul acesta. „Problema e că, odată ce ai decis această majorare, creşterea se va adăuga prevederii ce va intra în vigoare la 1 ianuarie 2021, conform căreia punctul de pensie va creşte cu încă 100 de lei în 2021, care nu e un capăt de ţară, dar are loc şi recalcularea pensiilor, ceea ce va duce la o altă creştere a pensiilor, între 0% – 30%. Vor creşte pensiile mici, iar în acest context costurile cu pensiile vor ajunge la 10% din PIB”, atrage atenţia Dinu.
Triplă provocare
Economia României se confruntă şi cu pandemia, şi cu deficitul bugetar, şi cu impactul Green Deal, care afectează peste 60% din forţa de muncă.
„Din punctul meu de vedere, e o adevărată provocare. Dacă agenţiile de rating ne duc şi la junk, aceasta înseamnă falimentul României. Vorbim despre un cvasifaliment, pentru că suntem în UE şi nu ne vor lăsa să murim. Ne vom reîntoarce însă iar unde am fost în anul 2008”, spune analistul economic.
Sorin Dinu aminteşte că „în iunie ne-a trecut glonţul downgradării la junk pe lângă ureche”. Prima dintre cele două condiţii puse de S&P’s a fost ca pensiile să nu crească în continuare peste 10%.
„Părerea mea personală e că ar fi trebuit să se facă recalcularea pensiilor, nu creşterea lor. Cei cu pensii mari în sistemul public vor mai putea suporta, iar celor cu pensii mici ar putea să le crească pensiile şi astfel s-ar atinge obiectivul de oarecare echilibrare”, explică Dinu.
România vs. Croaţia
A doua condiţie pusă de S&P’s: existenţa unui guvern credibil, capabil de consolidare fiscală. S&P’s e numai ultima agenţie care a transmis avertismentul, pe 5 iunie.
Comparativ, Bulgaria şi Croaţia au intrat în ERM-2. „Bulgaria nu e cea mai mare surpriză, are de peste 20 de ani consiliu monetar, dar Croaţia a intrat în UE în anul 2013”, spune expertul.
„Parlamentul croat a lucrat asupra băncii centrale cu o concentrare, un obiectiv, o determinare deosebite, astfel ca, simultan, să se păstreze independenţa acesteia, să existe şi controlul curţii de conturi şi să se asigure şi subordonarea faţă de BCE. Fără să fie în Zona Euro! Oamenii aceia au fost concentraţi pe un obiectiv”, subliniază Sorin Dinu.
Rezultatul a fost că opinia legală a BCE, anul trecut, în iulie, a dus la scăderea yieldurilor la titlurile de stat croate până aproape de valorile din Zona Euro, în contextul în care România nu mai îndeplineşte acum nici un criteriu.
