» Rusia ar putea renunta la ideea desfasurarii de arme nucleare in enclava Kaliningrad daca noul presedinte american renunta la instalarea in Polonia a unor componente ale scutului antiracheta.
Presedintele Rusiei, Dimitri Medvedev, a declarat in primul sau interviu dupa alegerile din SUA, acordat cotidianului francez "Le Figaro", ca este dispus sa renunte la desfasurarea de arme nucleare in enclava Kaliningrad daca noua administratie americana va abandona proiectul scutului antiracheta, "dupa ce va analiza utilitatea reala" a acestuia. "Prima reactie a SUA arata ca noua administratie reflecteaza asupra acestui lucru", sustine Medvedev.
Presedintele rus a declarat ca este gata sa negocieze o "optiune zero" si a reluat propunerea instruirii unui "sistem de securitate globala, impreuna cu SUA, statele membre ale UE si Federatia Rusa". El a mai adaugat si ca a convenit cu presedintele ales al SUA, Barack Obama, sa se intalneasca in cel mai scurt timp posibil, adaugand insa ca o eventuala intrevedere cu prilejul Summitului G20 din acest weekend, organizat la initiativa presedintelui in exercitiu al SUA, George W. Bush, tine de "bucataria interna" a americanilor.
In interviul publicat cu o zi inainte de Summitul UE-Rusia de la Nisa, Medvedev i-a multumit presedintelui Frantei, Nicolas Sarkozy, pentru "eforturile sale de a intari relatiile dintre UE si Rusia in toate domeniile", convingandu-i pe partenerii sai europeni sa reia negocierile cu Moscova pentru un nou acord de parteneriat strategic. Cu privire la ingrijorarea provocata in unele state membre ale UE de mentinerea efectivelor militare ruse in Osetia de Sud si Abhazia, Medvedev a declarat ca nici un document, "inclusiv acordul cu Sarkozy", "nu reglementeaza contingentele militare ale Rusiei". "In prezent, efectivele si localizarea bazelor militare sunt reglementate prin acordurile de cooperare bilaterala semnate de Rusia cu cele doua tari, Abhazia si Osetia de Sud", "doua entitati care exista efectiv" si a caror independenta este "irevocabila".
Relatiile dintre Rusia si UE ar trebui sa porneasca, in viziunea presedintelui rus, de la ideea dependentei reciproce. "Europa este cel mai mare consumator de energie rusa, noi suntem mari cumparatori de tehnologii si produse europene. Doar cu Franta schimburile noastre se ridica la 16 miliarde dolari pe an si sunt in crestere. Avem nevoie de baze solide pentru relatiile noastre, acesta este obiectivul noului acord. Rusia a fost, ramane si va fi parte integranta a Europei. Interesul nostru este sa avem relatii cat mai stranse posibil", a explicat Medvedev.
Inaintea Summitului G20 de la Washington, liderul de la Kremlin a reluat si ideea unei "noi arhitecturi financiare mondiale", "mai transparenta, mai previzibila", bazata pe "un nou Bretton Woods care sa includa noi institutii internationale de credit, un nou sistem de contabilitate, un nou sistem de asigurare de risc".
» Sanse mici pentru Ucraina
La Tallin, capitala Estoniei, a avut loc o prima reuniune NATO-Ucraina pentru evaluarea progreselor in vederea aderarii fostei republici sovietice la Alianta. Secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a declarat ca "dreptul unui stat de a-si alege liber aranjamentele de securitate este un principiu important si un test pentru Europa pe care vrem sa o construim". Dar obiectiile Rusiei si situatia politica interna a Ucrainei fac putin probabila acordarea Planului de actiune in vederea aderarii (MAP) pana la sfarsitul acestui an. "Ma indoiesc ca fie in Estonia, fie la reuniunea ministeriala din decembrie ori chiar la Summitul NATO de anul viitor Ucrainei i se va acorda MAP.
Poate doar daca se va intampla ceva dramatic", a declarat, pentru Reuters, Janusz Bugajski de la Center for Strategic and International Studies din Washington. Pe de alta parte, ambasadorul Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, a declarat ca, pentru Moscova, intrarea Ucrainei si a Georgiei in Alianta Nord-Atlantica ar echivala cu "incendierea Reichstag-ului" din 1933, inscenare prin care nazistii au justificat violenta represiune anticomunista.
