De cand cu criza asta economica, lumea intelectuala a capatat o noua jucarie: capitalismul si relele pe care le aduce el pe lume. Nu ca in mod traditional intelectualii ar fi fost sedusi de virtutile pietei libere si de demnitatea proprietatii private, dar de data asta au capatat munitie si trag, ca sa imprumutam o expresie consacrata, din toate pozitiile. Capitalismul – neaparat salbatic – e vinovat pentru orice, de la topirea calotei polare pana la razboiul civil din Congo si de la calitatea proasta a branzei din supermarket la prabusirea marilor case de investitii.
Mai nou, auzim ca acelasi capitalism salbatic ar fi vinovat si pentru faptul ca in Romania voturile se cumpara si se vand, ei bine, ca la piata. Asa cum se poate vedea din ancheta colegilor nostri porniti prin tara la cumparat de voturi, in adancimile politicii romanesti ideologiile nu au nici o valoare, dupa cum loialitatea fata de partid valoreaza exact cat cea mai mare oferta ce poate fi refuzata, venita din partea asa-zisilor adversari politici.
Cu alte cuvinte, pentru pretul corect, orice primar, indiferent de culorile de conjunctura, iti poate asigura un anumit numar de voturi, indiferent cine esti si ce hram politic porti. El insusi este de vanzare si, pentru suma potrivita, poate imbraca orice haina politica. Totul este pe masa si totul este negociabil.
S-ar zice, asadar, ca cei care acuza capitalismul pentru coruptia din Romania au dreptate. De vreme ce nu mai exista nici cinste, nici onoare, nici loialitate si tot ceea ce conteaza este banul, iar banii sunt esenta capitalismului, rezulta, in chip evident, ca nenorocirile tarii se datoreaza acestui sistem putred care se inchina la vitelul de aur. Daca ducem rationamentul mai departe, toata lumea stie, desigur, ca flagelul capitalist este arma dreptei politice. Cum actuala stare de decadere morala si politica este intolerabila, e limpede ca acest flagel trebuie abandonat si ca solutia nu poate fi decat o forma sau alta de socialism. Fie ca e vorba de un socialism etatist comunizant, fie de unul corporatist, fascizant, socialism sa fie. Un pic de capitalism, poate, dar controlat de stat. Capitalism de stat.
Partea cea mai amuzanta in toata aceasta constructie aparent rezonabila este ca, in elanul lor de a pune la zid relele capitalismului si ale dreptei, ideologii nostri socialisti au pierdut din vedere ca, cel putin in Romania, inamicul lipseste. Romania nu a avut in ultimii 20 de ani si nu are nici acum un autentic partid de dreapta care sa promoveze in mod sistematic libertatea individuala, piata libera si statul minimal. Cel mai aproape de asa ceva a pretins ca este Partidul National Liberal. A mintit. In patru ani de guvernare, PNL nu a facut absolut nimic pentru a scoate statul (pe care vom incepe sa-l scriem in curand, ca francezii, cu majuscula) din treburile societatii romanesti. Judetele sunt in continuare dependente de banii veniti de la guvernul central, iar primariile – de banii veniti de la consiliile judetene.
Cititi astazi in ziarul nostru un exemplu de cum functioneaza aceasta piramida a coruptiei si cum primarii sunt obligati sa presteze servicii politice cuantificabile in voturi pentru baroni precum Marian Oprisan, care distribuie arbitrar bugetele administratiei locale, in principiu nepolitizata. Statul a ramas, asadar, atotputernic in mandatul liberal, la fel ca pe vremea lui Adrian Nastase. Libertatea individuala si autonomia locala reala nu sunt insa posibile fara o justitie puternica, independenta si dreapta. Inutil sa mai amintim ca toate partidele care au ajuns vreodata la putere in Romania, inclusiv liberalii, au avut grija ca acest lucru sa nu se intample niciodata. In sfarsit, un partid autentic de dreapta ar fi avut grija sa rupa legaturile dintre mediul de afaceri si politica si, atunci cand acest lucru nu este posibil, sa asigure transparenta acestor legaturi. Inutil sa mai spunem ca nici acest lucru nu s-a intamplat vreodata.
O speranta ar fi putut veni din partea PD-L, dar evolutia din ultima vreme a partidului prezidential a ucis-o. PD-L a abandonat complet discursul anticoruptie – mai mult, Traian Basescu si-a permis chiar sa-l admonesteze inelegant pe ambasadorul american care a indraznit s-o aduca in discutie – si face campanie electorala exact ca PSD si PNL, promitand pensii si salarii la bugetari, folosind exact acelasi arsenal de populism socialist ca si adversarii sai. Daca nu ati auzit reprezentantii PD-L vorbind despre justitie, descentralizare si crearea locurilor de munca prin incurajarea antreprenorilor privati, este pentru ca n-au facut-o niciodata. In schimb, l-am auzit pe Traian Basescu vorbind despre guvernarea economica mondiala, o dracie periculoasa care va muri inainte de a se naste.
Daca nu am avut dreapta si capitalism autentic in Romania, in schimb am avut o retea toxica formata din politicieni corupti, o justitie corupta, oameni de afaceri corupti si servicii secrete. Cu alte cuvinte, capitalism de stat.
