» Pentru prima oara in ultimii 7.000 de ani, Transilvania a disparut de pe harta europeana a mineritului.
» Singurele mine de metale viabile din regiune sunt cele preluate de investitori privati.
» Uneori, aceste investitii sunt motiv de scandal, precum la Rosia Montana.
Dupa sapte milenii, in care transilvania a fost una dintre cele mai importante regiuni miniere din Europa, acum regiunea dispare de pe harta europeana a mineritului. Din epoca cuprului, zacamintele de metal au dat bogatia regiunii. Acum, insa, minele de metal sunt inchise una dupa alta.
In Alba, din cele patru exploatari miniere existente in urma cu cativa ani, mai functioneaza doar una, care este de fapt o mina de suprafata la Rosia Poieni. Minele de aur de stat de la Baia de Aries si Rosia Montana si exploatarea de cupru de la Zlatna au dat faliment. Societatile care le administrau in trecut au ramas cu datorii imense la bugetul statului, care au fost trecute, inevitabil, la datoria publica. De asemenea, noul proiect minier de la Rosia Montana, in jurul caruia se invart sume de ordinul miliardelor de dolari, este pus sub semnul intrebarii, dupa ce Ministerul Mediului a suspendat procedura de emitere a autorizatiei de mediu.
Localitatile miniere se zbat in saracie
Fostele localitati miniere din Muntii Apuseni, in trecut unele dintre cele mai prospere din Transilvania, au ajuns acum aproape de faliment. Administratiile locale nu mai au bani de functionare, iar somajul nici macar nu mai este contabilizat. In plus, o mare parte din cei mai tineri au plecat din tara. De asemenea, foarte multi dintre fostii ortaci sunt afectati de boli profesionale, cum este silicoza sau fibroza. Un tablou sumbru al disparitiei unei meserii vechi de mii de ani. Orasele si comunele monoindustriale din Apuseni, care au fost construite in jurul exploatarilor miniere, sunt acum numai niste ruine a ceea ce erau candva. O meserie veche de mii de ani, impreuna cu traditiile ei, este pe cale de a disparea definitiv. Autoritatile locale nu au prea multe alternative.
Asa-zisele strategii coordonate de compania "Minvest" Deva, de care apartineau exploatarile din Apuseni, nu au dat nici un fel de rezultat. Momiti cu bani fara munca, sub forma de salarii compensatorii, ortacii au cedat incet, dar sigur, astfel incat intreaga zona a ajuns intr-o stare de saracie fara precedent. Inchiderea exploatarilor s-a dovedit, ulterior, a fi o adevarata mina de aur pentru cei care s-au ocupat direct sau indirect de ele, care au obtinut profituri imense din bani publici.
Restructurari de personal
Daca in 1990, in Alba exista o foarte puternica comunitate de mineri, formata din aproape 10.000 de angajati, in prezent mai exista doar ceva mai mult de 400. Acestia lucreaza la SC Cuprumin SA Abrud. Ei sunt, de fapt, angajatii consortiului Cuprom Baia Mare-Energomineral Baia Mare si Ipronef SA Bucuresti, care a concesionat activitatea de exploatare a cuprului din zacamantul de la Rosia Poieni.
Proiectul de la Rosia Montana a fost vandut de campaniile de imagine drept "singura speranta de dezvoltare a zonei". In paralel, mai multe organizatii neguvernamentale au contestat vehement proiectul, a carui realizare este acum sub semnul intrebarii din cauza riscurilor de mediu pe care le presupune si a modului in care autoritatile ezita sa ia o pozitie transanta. Chiar si daca proiectul va fi realizat, el inseamna angajarea directa a aproximativ 500 de oameni, in conditiile in care in toata zona sunt mii de someri calificati.
Unitatile din Hunedoara, inchise una dupa alta
Mineritul din Valea Jiului risca sa devina o amintire, in lipsa investitiilor. Liderii de sindicat din Valea Jiului anunta ca, in perioada 2007-2010, sindicatele miniere se vor opune unor eventuale programe de reducere de personal colectiva la nivelul Companiei Nationale a Huilei Petrosani, fara un program investitional real, mai ales ca, in urmatorii trei ani, peste 2.000 de mineri vor iesi din sistem pe cale naturala, prin pensionare. In ultimii 10 ani, numarul angajatilor de la CNH Petrosani a scazut cu peste 30.000 de persoane, majoritatea in urma programelor de restructurare derulate in anii 1996-1997. Dintre cei 45.000 de mineri care erau angajati in cadrul exploatarilor miniere din Valea Jiului in urma cu un deceniu, acum mai lucreaza doar 11.800, iar in ultimii ani numarul angajarilor a fost foarte mic.
In paralel cu programele de disponibilizare, mai multe exploatari miniere sau uzine de preparare a carbunelui extras din Valea Jiului au fost inchise in totalitate. Astfel, din EM Dalja a ramas doar amintirea, iar pe locul fostei mine au fost deschise unitati de productie dupa ecologizarea terenului. De asemenea, EM Valea de Brazi a fost aproape rasa de pe fata pamantului, iar EM Aninoasa a fost inchisa din cauza costurilor de exploatare mari. Mina Barbateni a fost transformata in simplu sector al minei Lupeni, iar uzinele de preparare a carbunelui au fost inchise si daramate, in afara de cea de la Coroiesti, care a fost modernizata in cadrul programului Itochu, derulat de Guvernul Romaniei in parteneriat cu cel japonez.
Turism spre "centrul pamantului"
Dupa inchiderea si pseudoecologizarea tuturor minelor din Maramures (in judet exista 55 de perimetre miniere), autoritatile au avansat proiecte care mai de care mai futuriste. In cea mai mare parte acestea acreditau ideea valorificarii minelor in scopuri muzeal-turistice. Inca din 2007, Consiliul Judetean (CJ) Maramures a prezentat un studiu elaborat de specialisti de la Muzeul de Istorie si Arheologie, Universitatea de Nord Baia Mare, Muzeul de Mineralogie, Federatia ONG-urilor Maramures si Clubul de Speologie Montana. Conform acestuia, 13 unitati miniere urmau sa fie transformate in muzee. Proiectul cuprindea chiar si un Muzeu al Civilizatiilor Miniere, care urma sa ofere asistenta de specialitate in administrarea obiectivelor muzeale miniere. Din acesta, insa, s-a ales praful. Astazi nimeni nu mai pomeneste de el.
Identica este situatia cu anuntatul muzeu de la 150 de metri sub pamant din oraselul Cavnic. Fostul primar Nicolae Bindiu anunta in urma cu trei luni ca doreste sa faca un muzeu sub pamant, in galeriile fostei mine Baldut, care are intrarea chiar la drumul judetean, spre Budesti. Proiectul prevede amenajarea unui lift care va transporta turistii la 150 de metri adancime, iar de acolo intr-un circuit printr-o galerie cu lungimea de 250 de metri. In cadrul circuitului, turistii ar urma sa vada vitrine cu minerale (cunoscute si sub denumirea "flori de mina"), precum si unelte folosite odinioara de ortaci. Pentru "senzatii tari", Bindiu a avizat si o "zona unde sa-i sperie ceva (n.red. – pe turisti), cum se intampla in parcurile de distractie din strainatate". Proiectul ar urma sa se intinda pe o suprafata subterana de 1,8 hectare, insa are mici sanse de reusita imediata, pentru finalizarea sa fiind nevoie de aproximativ 5 milioane de euro.
Mina Iara a fost inchisa
In judetul Cluj, exploatarea minereurilor de fier a ajuns la timpul trecut. Una dintre cele mai importante mine de fier din aceasta parte a Muntilor Apuseni, cea de la Iara, a fost inchisa, iar ultimii 200 de mineri au fost disponibilizati. Unii dintre ei au ingrosat randurile lucratorilor de la Bechtel, constructorul american al autostrazii Transilvania, iar altii traiesc din salariile compensatorii oferite de Guvern. De cateva luni, conducerea minei incearca sa gaseasca o alta solutie. Este vorba de o asociere cu o societate din Bucuresti, Purtech, care ar dori sa extraga minereu de fier din reziduurile aflate in iazul de decantare al minei. Conducerea minei estimeaza ca ar putea sa extraga, astfel, aproximativ un milion de tone de fier. "Au venit cu niste magneti, cu ajutorul carora spera sa extraga particulele de fier", spune primarul din Iara, Dorin Popa.
Salajul ramane fara ortaci
Daca prin anii ‘90, in "perioada de glorie" a industriei mineritului din Romania, la Exploatarea Miniera Sarmasag – actuala SC Salajul Sarmasag – lucrau 4.000 de persoane, dupa 18 ani, societatea mai are doar sase angajati. Exploatarea carbunelui este facuta de catre firmele de prestari servicii care au incheiat contracte cu firma de stat intr-un singur sector minier: cariera Bobota 2 Nord. Aceasta este, de altfel, singura care a fost ocolita de programul national de inchidere a minelor nerentabile. Toate celelalte sase exploatari miniere de suprafata si sase sectoare subterane aflate in administrarea SC Salajul SA Sarmasag vor fi inchise pana cel tarziu in 2011. Acest lucru inseamna umplerea cu nisip si pamant a circa cinci kilometri de galerii si ecologizarea a 80 de hectare de teren ocupate, in prezent, de cariere, spune directorul societatii, Teodor Ardelean.
Exploatarea de la Valea Vinului, vanduta la licitatie
Directia Generala a Finantelor Publice Bistrita-Nasaud a scos la licitatie bunurile societatii comerciale SC Belluno SRL, cea care a cumparat in 2002 fosta mina din Valea Vinului, inchisa in 1998 prin hotarare de guvern. Administratorul societatii a fost si trimis in judecata de catre procurorii bistriteni pentru operatiuni fiscale ilegale, prin care a prejudiciat bugetul de stat.
Mineritul din Bistrita-Nasaud si-a dat obstescul sfarsit in 2006, o data cu disponibilizarea a 39 de mineri din ultimii 150 ramasi in sistem, doar pentru a lucra la securizarea exploatarii miniere din Rodna, precum si la conservarea si ecologizarea zonei.
» Traditie
Inca din epoca cuprului, zona Transilvaniei era una dintre cele mai bogate din Europa. In mare masura, bunastarea regiunii era datorata minereurilor din subsol. Exploatarea metalelor a inceput inca din epoca cuprului sau epoca eneolitica. Bogatia zonei a fost si unul dintre motivele pentru care triburile tracilor au cucerit regiunea si au intemeiat aici o serie de regate dacice. La fel, in epoca fierului, Transilvania a continuat sa fie unul dintre cele mai puternice centre din lume din domeniul mineritului si metalurgiei. Dupa cucerirea romana, traditia a continuat. Minele de aur de la Alburnus Maior, azi Rosia Montana, ori exploatarile de sare de la Potaissa-Turda ori de la Praid stau marturie a avantului mineresc al colonistilor romani din Dacia.
In Evul Mediu, minereurile regiunii au reprezentant unul dintre motivele pentru care regalitatea maghiara a inceput cucerirea Transilvaniei. Motivul formal al conflictului care a dus la seria de cucerire a partilor Transilvaniei a fost decizia cnezilor romani de a vamui plutele care coborau pe Mures incarcate cu bolovani de sare pentru aprovizionarea Curtii Regale. Apoi, dupa stabilirea colonistilor sasi, Transilvania a devenit unul dintre principalii furnizori de arme si de unelte din Europa de Est. Dupa ce Transilvania a devenit parte a Imperiului Habsburgic, marile combinate siderurgice au devenit renumite in toata Europa. De pilda, combinatul din Resita a furnizat otelul necesar pentru ridicarea celebrului Turn Eiffel din Paris. In perioada interbelica, Romania era unul dintre cei mai importanti furnizori de metale pretioase din Europa.
