Ar fi trebuit sa vedeti fetele alungite ale parizienilor marti dimineata in metrou ca sa intelegeti ca actuala criza financiara mondiala incepe sa se instaleze si in casele oamenilor simpli. Luni, doua banci de afaceri franceze pierdeau sume colosale: Natixis ceda peste 13 procente, iar Dexia (banca franco-belgiana) peste 28 de procente. Daca cineva te sfatuise cu zece ani in urma sa-ti plasezi economiile la Natixis, filiala a Bancii Populare, ca sa-ti asiguri eventual un spor de pensie, luni puteai fi sigur ca o actiune care valorase 10 euro nu mai valora decat 2, cu riscul de a nu mai valora, in curand, nimic. Cand se ajunge la asemenea exemple concrete, bula speculativa ce ti se sparge in cap are consistenta unui bolovan. Iar in Romania, unde asemenea grave probleme mondiale par in continuare neinteresante, in comparatie cu zicerea agramata a politicienilor sau la concurenta cu dezmatul subiectelor anedcotice ce defileaza pe ecranele vesnic aprinse, s-ar putea sa asistam la efecte surprinzatoare.
Chiar daca bucla speculativa de pe marile piete financiare a antrenat mai putin institutiile financiare din Romania, din lipsa de fonduri uriase, e la fel de adevarat ca societatea romaneasca a devenit, pana la caricatura, o adevarata cutie de rezonanta ce a ridicat in slavi si a amplificat vulgaritatea si ticalosia acestui sistem, facand din conduita financiara brutala si neonesta adevarata religie al mult hibridei epoci de tranzitie. Trezirea la realitate va fi un soc pentru toti apologetii banului! Nu stiu daca problema moralizarii economiei le va da nopti albe si probleme de constiinta celor care, in Romania, considera ca trebuie sa faca bani calcand peste cadavre, cert este ca, in actuala criza mondiala, va plesni cel putin basica ignorantei in care se complac toate spiritele provinciale. si de care profita toti manipulatorii care infantilizeaza cu buna stiinta starea de spirit a societatii romanesti, in aceasta atmosfera de cabaret, la care beau zaibar managerii analfabeti asteptati deja la usa de noua generatie de analbafeti, cu cutitul in dinti.
Spectacolul cu paiete s-a terminat. Iata la orizont epoca in care tot atatea intrebari de bun-simt, despre sensul si valorile vietii, alungate cu euforie eticlica pe usa, navalesc pe fereastra. si lovesc mai intai in centrul lacomiei, pentru a ajunge apoi si la periferia unde ea a fost imitata. Saptamana incepuse extrem de critic pentru toate bursele europene, care au injectat, per total, 320 de miliarde de euro ca sa salveze deja alte doua banci – Fortis, tot din Belgia, si Hypo Real Estate, din Germania – si sa inspire ceva mai multa incredere. Dar stirea cea mai proasta urma sa pice abia noaptea: in pofida asteptarilor, Camera Reprezentantilor de la Washington a respins planul prezentat de administratia Bush. Deci cele 700 de miliarde de dolari nu sunt deblocate pentru a fi injectate in bancile americane (dintre care cea de-a patra ca marime, Wachovia, disparea cat ai clipi, inghitita de concurenta ei Citigroup, la ordinul panicat al Casei Albe).
Dupa care inevitabilul s-a produs: bursa de pe Wall Street a pierdut, ca niciodata in istoria ei, aproape 800 de puncte, tragand dupa ea alte burse mondiale. Iar rostogolirea continua. De acum inainte nimeni nu mai poate garanta ca aceasta contagiune nu se va extinde dinspre bancile de afaceri spre bancile comerciale, care deservesc marele public.
Planul a fost respins in primul rand de conservatorii republicani americani. Desi stiu ca este in pericol soarta economiei mondiale, ei nu vad cu ochi buni nici interventia salvatoare a statului, nici incalcarea unor principii morale de baza. Sistemul trebuie lasat sa se prabuseasca, spun ei, cei vinovati trebuie sa traga consecintele. Buba trebuie sparta acum, nu trebuie ipotecat viitorul generatiilor viitoare. Momentul oricum este grav, atat de grav incat se vor face noi presiuni asupra acelorasi conservatori sa-si schimbe ideile, sa voteze pana la urma creditul.
Dar, pentru prima data, multa lume le da dreptate. Cu sau fara acest credit imoral, care ii pedepseste din nou pe oamenii de rand cinstiti, nu se stie daca el va salva efectiv sistemul. Las’ ca planul Paulson are zone confuze ce dau impresia ca vor fi remunerati chiar capii speculatiilor! si se poate presupune ca, dupa aceasta interventie, oricum viitorul presedinte american va avea o mana legata la spate, iar Statele Unite isi vor vedea influenta internationala grav diminuata.
E nevoie de o doza de cal pentru iesirea din aceasta stare de coma – iata radicalismul cu accente moralizatoare, dar si practice, al parlamentarilor americani care au votat "impotriva". Pe de alta parte, tendinta de centralizare a economiei, pentru care pledeaza "etatistul" Nicolas Sarkozy si europenii in general, este vazuta in lumea anglo-americana si ca un nepermis amestec ideologic ce dauneaza chiar libertatii de initiativa.
Poate nu intamplator un amplu editorial din Financial Times punea accentul, recent, pe notiunea de libertate in procesul liberului schimb, si nu pe piata de desfacere. Importanta ramane libertatea omului de a decide, inclusiv atunci cand risca orbeste, iar piata de desfacere este doar unul din mediile sociale in care libertatea lui se implineste. Deci, a fost o eroare sacralizarea "pietii" chiar in dauna principiului libertatii. Dar acel pedagogic editorial uita sa spuna insa ca excesele "pietei" antreneaza ele, in primul rand, o viciere a principiului liberei initiative. La dimensiunile mondializarii, se gripeaza sacrosanctul principiu autoregulator ce asigura aceasta piata libera. si se exercita o adevarata hecatomba asupra "micii" libertati, cea ramasa la stadiul economiei artizanale care preceda acumularea de capital. Ar trebui sa-l inviem pe Marx? Nicidecum, trebuie doar sa ne regandim valorile fundamentale ale vietii.
