» Presedintele Basescu a sustinut in fata Parlamentului un contraraport la guvernare, primul bilant negativ al activitatii Executivului condus de Tariceanu.
» Basescu a plecat de la aprecieri la adresa cresterii economice inregistrate in perioada 2000-2008, a propus depasirea deficitului de democratie care genereaza intarzierea modernizarii Romaniei, a identificat obiectivele strategice pentru cresterea eficientei si a lansat cateva solutii pentru rezolvarea sumbrei situatii constatate.
Presedintele Basescu a afirmat, in discursul sustinut in fata Parlamentului, ca va conlucra cu orice Guvern care nu este dependent de o oligarhie sau de un interes de grup, care foloseste cresterea economica pentru investitii, nu pentru interese politice conjuncturale. seful statului a facut apel la clasa politica „sa nu blocheze” Romania in urmatoarele luni doar pentru ca pe 30 noiembrie sunt alegeri parlamentare. „Imi dau seama ca in perioada urmatoare partidele isi vor concentra eforturile asupra campaniei electorale. Institutiile statului trebuie sa functioneze responsabil, in interesul cetateanului, nu in interesul unor partide”, a spus presedintele. Basescu a afirmat ca se asteapta ca in campania electorala sa aiba loc confruntari intre programe si politici care sa raspunda provocarilor pe care Romania le va avea de infruntat, problemele tarii avand nevoie „de solutii realiste, nu de promisiuni demagogice, care risca sa puna in pericol si pasii inainte facuti pana acum”.
Problema de la care a plecat Traian Basescu se refera la incheierea unei etape a tranzitiei spre democratie si economie de piata, la etapa dezvoltarii economice eficiente, a consolidarii democratiei in Romania ca stat membru al Uniunii Europene. Basescu a atras atentia ca exista un „deficit de alocare eficienta a resurselor” si un „deficit de democratie”, observat in intarzirea descentralizarii, capacitatea redusa de combatere a infractionalitatii, coruptia si dificultatea cooperarii intre puterile statului solicitand o noua viziune, noi obiective, noi instrumente si mecanisme ale guvernarii democratice, precum si noi motivatii, noi atitudini si noi comportamente. El a chemat partidele sa propuna solutii, chiar in campania electorala ce urmeaza, asupra unor probleme pe care le-a semnalat ieri si care reprezinta riscuri la adresa dezvoltarii tarii.
Basescu a identificat cateva obiective strategice ale dezvoltarii economico-sociale, spunand ca ar trebui luate in considerare in scopul cresterii eficientei Romaniei. „Atingerea lor necesita actiuni coerente si continuitate, pe termen mediu si lung – si deci nu mai pot fi tratate numai din perspectiva ingusta a ciclului electoral si de guvernare de 4-5 ani”, a explicat presedintele. Obiectivele strategice enuntate de Basescu se refera la agricultura, adoptarea monedei euro in 2014, educatie, sanatate, natalitate, absorbtia si administrarea eficienta a fondurilor comunitare, justitie, planificarea unor bugete multianuale, siguranta cetateanului, imbunatatirea infrastructurii de transport, definirea organizarii institutionale, mai ales a rolului statului in economie, corectarea deficitului de democratie prin dialog, cooperare si vointa politica de schimbare, in general accelerarea reformei statului si institutiilor.
Discursul sau a fost pigmentat cu critici severe la adresa diverselor domenii. Presedintele a subliniat ca nu se poate vorbi despre o democratie functionala atunci cand Curtea Constitutionala devine „principalul arbitru” al scenei politice. „De asemenea, nu putem vorbi despre o buna guvernare si despre transparenta in viata politica in conditiile in care nu exista o majoritate parlamentara care sa-si asume public actiunea guvernamentala”, a subliniat Basescu. El a remarcat „limbajul dublu” al unor politicieni care au incercat constant sa blocheze cursul justitiei, „tolerand – intr-un stat membru al Uniunii Europene – existenta a doua categorii de cetateni: cei cu protectie politica si cei fara protectie politica in fata actului de justitie”. Presedintele a afirmat ca este important ca Parlamentul sa demonstreze un „angajament neechivoc” fata de eradicarea coruptiei la nivel inalt si sa nu blocheze activitatea justitiei.
„Cooperarea este posibila numai cand dezbaterea este sincera, iar intr-o dezbatere sincera presedintele nu trebuie sa fie in mod automat aparatorul unei republici prezidentiale, asa cum parlamentarii nu trebuie sa fie automat partizanii republicii parlamentare, iar senatorii nu trebuie sa fie neaparat aparatorii actualului sistem bicameral”, a spus Basescu, precizand ca, daca exista retineri fata de schimbarile institutionale, acestea sunt necesare pentru depasirea actualului deficit de democratie si de buna guvernare.
Discursul presedintelui a durat in jur de 45 de minute. A fost boicotat prin absenta de parlamentarii liberali si de majoritatea celor social-democrati. Din cei 459 de senatori si deputati, au fost prezenti la sedinta aproximativ 200. Liderul PSD, Mircea Geoana si-a facut aparitia abia la jumatatea discursului prezidential, Corneliu Vadim Tudor, Nicolae Vacaroiu si Ion Iliescu au lipsit, presedintele Camerei Deputatilor nu a luat loc la prezidiu, ci in sala. A lipsit si premierul Tariceanu.
Liberalii, cei mai vehementi critici
Purtatorul de cuvant al PNL, ex-ministrul Tudor Chiuariu a catalogat afirmatiile sefului statului ca apartinand „unei politici invechite” si „unui viitor intunecat”. Acuzandu-l pe presedinte ca a avut un mesaj de „implicare in campania electorala”, liberalul s-a gandit sa pluseze, amintind de dublarea salariului mediu si a pensiei, dar si de „cea mai mare crestere economica din ultimii 70 de ani”. O pozitie aproape la indigo a avut-o si presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, potrivit caruia mesajul sefului statului ar fi fost „o analiza sumbra”, ce denota „temeri” si „frica de viitor”. Senatorul UDMR Gyorgy Frunda a aratat insa ca discursul presedintelui a fost unul „complex, in unele puncte contradictoriu, in alte puncte pozitiv” si ca poate fi interpretat „ca o intindere de mana sa facem ceva pentru tara”. si liderul PSD, Mircea Geoana, a salutat mesajul presedintelui, in special afirmatiile referitoare la colaborarea sefului statului cu viitorul guvern.
Geoana stie si care va fi acel guvern: cel social-democrat. „PSD e pregatit sa formeze guvernul”, a tinut Geoana sa sublinieze in fata camerelor de filmat. „Mai mult decat corect” si „binevenit” a fost considerat discursul presedintelui de reprezentantii PD-L, in vreme ce peremistii, intr-o sesizabila schimbare de optica, au apreciat ca a fost „un rezultat foarte pertinent al unei situatii care, din pacate, este si reala, si trista”.
Obiective strategice
» Agricultura „Este necesar si posibil sa atingem obiectivul strategic de reducere a ponderii populatiei ocupate in sectorul agricol, la 10-15 la suta, la orizontul anilor 2015-2020.”
» Moneda euro „Este necesara adoptarea in 2014.”
» Natalitatea „Romania va avea circa 16,7 milioane locuitori in anul 2050. Cresterea natalitatii presupune reconciliere intre viata de familie si cea profesionala, flexibilitatea pietei muncii pentru a stimula angajarea mamelor.”
» EducaTie „Sistemul este inechitabil, nerelevant in raport cu economia si societatea viitorului.”
» Sanatate „Sistemul se caracterizeaza prin ineficienta si lipsa de transparenta in utilizarea resurselor.”
» Transport „Remarc gravitatea faptului ca, pana la acest moment, nu a fost transmis Comisiei Europene nici un proiect major in domeniul transporturilor.”
» BirocraTie „Aprobari, avizari, autorizari si altele – care genereaza usor rente pentru functionari. Acesta este cel mai mare pericol al sistemului institutional romanesc.”
» Coruptie „Este important ca Parlamentul sa demonstreze un angajament neechivoc fata de eradicarea coruptiei la nivel inalt si sa nu blocheze activitatea justitiei.”
