Interviu cu Günter Verheugen, comisarul european pentru Industrie, care in precedenta Comisie Europeana a condus negocierile in vederea primirii in UE a fostelor tari comuniste ale Europei de Est. Interviul a fost realizat in exclusivitate de catre biroul din Bruxelles al grupului de presa WAZ, din care face parte si "Romania libera". Günter Verheugen, comisarul european pentru Industrie
» WAZ: Domnule Verheugen, Uniunea Europeana nu pare prea fericita de ultimele sale achizitii, Romania si Bulgaria. Mai precis, nemultumirea Comisiei de la Bruxelles pare a privi in primul rand Bulgaria, careia i-au fost aplicate sanctiuni financiare si care este amenintata acum cu altele. Ati fost comisar european responsabil cu extinderea. Erau oare atunci membrii nou-primiti in UE mai pregatiti decat cei de astazi sau exigentele au devenit acum mai severe?
G.V.: In cadrul UE avem o politica de toleranta zero atunci cand intalnim o functionare defectuoasa. Pentru asta avem insa nevoie de o evaluare stricta si eficace. Iata de ce Romaniei si Bulgariei li s-a aplicat, dupa aderare, acel mecanism de cooperare si verificare, de monitorizare. Pana acum, Comisia Europeana se preocupa mai mult de depistarea greselilor, acum insa accentul se pune mai mult pe cooperare.
» WAZ: Credeti asadar ca masurile luate recent impotriva Bulgariei sunt justificate?
G.V.: As vrea sa atrag atentia asupra unui lucru: n-ar trebui ca bulgarii sa creada ca mesajul Comisiei este acela ca toti bulgarii sunt corupti si implicati in retelele criminalitatii organizate. Nu cred ca e nevoie sa revenim asupra criticilor formulate de catre Comisie la adresa Bulgariei si Romaniei, insa ele nu trebuie scoase din context. E drept, nu pregatim astfel de rapoarte despre membrii mai vechi ai Uniunii. Daca am face-o insa, am vedea ca nu doar Romania si Bulgaria au probleme. Daca as fi intrebat in care din tarile UE criminalitatea organizata are cea mai mare influenta in politica, nu cred ca as numi Bulgaria.
» WAZ: Pe care atunci ati numi-o?
G.V.: Haideti sa lasam lucrurile asa cum sunt. As mai adauga ca rapoartele Comisiei sunt doar niste aprecieri temporare. Ele subliniaza niste neajunsuri reale, prezente, insa nu pun suficient in lumina performantele ultimilor 25 de ani. Progresele realizate din 1989 incoace in Romania si Bulgaria sunt la fel de mari ca si cele realizate de celelalte tari membre. Sa nu uitam ca Romania si Bulgaria au un trecut foarte negru. Nicaieri nu a fost asa de greu ca in aceste doua tari. Iata de ce tranzitia e atat de dificila acolo. Conditiile s-au ameliorat insa enorm in ambele tari. Lucrul trebuie repetat in mod raspicat, atat din ratiuni politice, cat si psihologice.
» WAZ: Dar criticii insista ca Romania si Bulgaria au fost primite prea devreme in UE.
G.V.: Atunci cand Romania si Bulgaria au fost invitate, in 1999, sa-si inceapa negocierile in vederea aderarii, rationamentul era acela ca nu poate fi asigurata stabilitatea acelei parti a Europei fara a coopta aceste doua tari. Unde am fi fost cu totii astazi daca Romania si Bulgaria nu ar fi atins gradul de stabilitate pe care il au?
Astazi, cand regiunea Marii Negre se afla in centrul atentiei, ba chiar a devenit unul din punctele cele mai fierbinti ale planetei, avem nevoie mai mult ca oricand de Romania si Bulgaria.
» WAZ: Inseamna asta ca presiunile exercitate de Bruxelles asupra celor doua tari dau rezultate? Nu credeti asadar ca Bruxelles ar trebui sa stranga surubul si mai tare, pentru a le constrange spre performante mult mai satisfacatoare?
G.V.: Pentru moment nu vad nici un motiv ca Uniunea sa ia masuri suplimentare.
» WAZ: Ce se poate face insa pentru ca procesul democratizarii sa devina suficient de satisfacator, astfel incat aceste doua tari sa nu mai fie aratate cu degetul ca fiind cele mai codase?
G.V.: Nu pot sa ma pronunt in legatura cu asta. Lucrurile erau destul de clare in raportul care s-a aflat in iunie pe masa Comisiei. In mare, Bulgaria este o democratie stabila. Ca mecanismul politic nu functioneaza inca in mod perfect nu este o noutate. Cultura politica nu se schimba prin texte de lege. Propria noastra istorie occidentala ne arata ca o democratie matura, cu un sistem de partide care functioneaza solid, nu se naste peste noapte. E nevoie de timp pentru asta. Noi, in Germania sau in Austria, nu avem dreptul sa-i aratam pe altii cu degetul cand ne amintim ce s-a intamplat in tarile noastre in cele doua decenii de dupa revolutia din 1918.
» WAZ: Totusi, Balcanii au deja o reputatie solida de placa turnanta a criminalitatii si coruptiei. Multe voci in cadrul institutiilor europene cer masuri mai severe impotriva tarilor din regiune. Nu credeti ca nou-venitii ar trebui struniti mai aspru?
G.V.: Va amintesc ca eu am fost cel care a atras atentia, inca din 1999, asupra coruptiei, si asta nu numai in Balcani. Coruptia si criminalitatea organizata sunt, din pacate, simptome ale tuturor sistemelor in tranzitie, iar pentru combaterea lor trebuie foarte multa energie, dar si rabdare. Sunt insa de acord ca cele doua tari au in Bruxelles o problema de imagine.
» WAZ: E adevarat ca institutiile europene resimt acum o solida "oboseala a extinderii"?
G.V.: E limpede ca extinderea spre Est a UE a devenit un soi de tap ispasitor in Vest, mai ales in urma referendumurilor ratate din Franta si Olanda, dar noi, in Comisie, stim ca asta e nedrept. Primirea a zece noi membri, apoi a inca doi, a fost un enorm succes. Din pacate, noi, europenii, nu prea stim sa ne valorizam succesele. Sa luam cazul monedei euro, fara de care in criza actuala am duce-o cu totii mult mai rau. Uitam toate acestea: extinderea, succesul economic, excedentul comercial, exporturile. Uitati-va numai la Germania si Austria: sunt doua din tarile cele mai eurosceptice, insa in acelasi timp sunt, poate, tarile care au profitat cel mai mult de pe urma UE.
