Mai intai, s-a tot vorbit de coruptie, sfarsind prin a se constata ca nu avem corupti. S-a continuat cu lupta anticoruptie, fara a-i identifica pe luptatori. In ultima vreme se poarta sudalmele la adresa "sistemului ticalosit", fara a-i arata cu degetul pe ticalosi – sau, altfel spus, pe pacatosi, pe reprobabili, pe josnici, pe nemernici, pe nedemni, pe lacomi, pe aroganti, pe demagogi. Marota "sistemul ticalosit" a prins (poate va mai prinde), asa cum prinde si serialul Elodia sau cum se vinde sexul.
Cand nu gasesti mijloace sa te lupti cu adversarii politici, cel mai la indemana ramane sistemul ticalosit. Nu sistemul ticalos, ci ticalosit, pentru ca si ticalosia se cronicizeaza. De ce se recurge tot mai des la acest discurs? Din putinatatea argumentelor, probelor, proiectelor.
Sintagma "sistemul ticalosit" ("s.t.") a fost lansata (in registru satiric) de Ion Cristoiu, dar a devenit intre timp marca Basescu, introdusa in campania electorala ca principala tema, dar si esentiala arma de atac. Credeam ca s-a folosit de tranta cu "s.t." doar sa ajunga presedinte, cand promitea sa termine cu el pentru ca a facut din PSD un partid-stat, cu o putere prea mare. Ba i-a si amenintat pe ticalosi ca ii va trage in tepe. Iar ca bonus va praji si pestii cei mari. Domnul Basescu plangea pe umarul lui Stolojan: "Imi pare rau ca un sistem ticalosit a scos din cursa cel mai bun candidat pentru Romania". si noi care credeam ca Stolojan nu sta prea bine cu sistemul renal, nu cu sistemul ticalosit. Iata, tot sistemul il scoate la suprafata, pentru functia de premier, si ni se va spune ca va fi "cel mai bun pentru Romania". Dl presedinte ne-a amintit mereu: "si acum inca vedem structuri ale statului ticalosit actionand in viata de zi cu zi".
Si a actionat zi de zi, de vreme ce si Oprescu a invocat acelasi "s.t." care "decide cine are dreptul si cine nu sa participe la alegeri". "Gastile flamande" au fost si ele infierate cu sintagma "s.t.".
Stigmatizarea sistemului ticalosit a devenit un fel de chemare la lupta, cum s-a intamplat cu cei 322 de parlamentari (evident, facand parte din "sistem"). si Oprescu i-a chemat pe bucuresteni la lupta. si viitorii candidati din Mizil ii vor indemna pe alegatori sa iasa la razboiul impotriva sistemului ticalos. Va fi un razboi al vorbelor, retorica "s.t." este la apogeu, a devenit tactica, pentru ca piata electorala este saraca.
Unitatea semantica "sistemul ticalosit" s-a dovedit ca detine primul loc pentru induiosarea alegatorului. Numai ca alegerile din acest an – europarlamentarele si localele – au dovedit ca alegatorii nu iau intotdeauna in seama tevatura cu "s.t.", de vreme ce nici un inalt demnitar sau baron local n-a ajuns dupa gratii, iar cei despre care s-a tot sustinut ca ar fi capii "sistemului" vor fi judecati pentru termopane si o camera construita la casa mamei. Atat au retinut alegatorii.
A continuat "s.t."? A continuat, pentru ca, in afara unor schimbari la varf, "sistemul" a ramas in scaun, au fost pastrati mai toti sefuletii uitati in functii de "ticalosi". Am putea spune ca in "s.t." nu exista decapitari, ba s-a constituit un adevarat fond de rulment de "ticalosi", iar un nou-venit patrunde mai greu in "fond", are calitatea de recrut. "S.t." isi trage seva din nepotism, clientela politica, din coruptie generalizata.
Este usor sa lansezi, grav, ca "s.t." te inconjoara, fara sa explici in ce consta el, cine il sustine, cine apasa pe "butoane", cine ar trebui sa dea socoteala pentru nemernicii. Intr-o ancheta jurnalistica despre o rotita a "sistemului", a "angrenajului", reporterul aduce minime probe, cate poate obtine cu mijloacele sale, pe cand un politician, cand invoca starea de decadere morala a "sistemului", nu aduce probe.
In fond, ce este "s.t." la noi? Chiar presedintele ne-a instruit asupra sensului notiunii de "s.t.": "Politicieni si grupuri de interese politico-financiare, centrale si locale care sustin si actioneaza pentru prezervarea pozitiilor de putere". Nici un exemplu concret. Daca este vorba de "prezervarea pozitiilor", atunci PD-L este campion. Iesit de la guvernare, si-a prezervat oamenii mai ales in structurile locale. O teoreticiana a "s.t.", Elena Udrea, a dezvoltat conceptul de oligarhie, cu trimitere la liberali.
Numai ca in 2004, pe cand era consilier general la Primaria Capitalei din partea Aliantei D.A., a incasat cel putin 800 milioane de lei ca avocat al "s.t." intruchipat de PSD. Asadar, "s.t." are chip de retea transpartinica. Oligarhia a aparut dupa prabusirea comunismului, dar dicteaza si acum in toate institutiile statului. Oligarhii din sistemul ticalosit au inceput prin devalizarea bancilor, jaf nepedepsit nici pana acum. Oligarhii care n-au avut acces la banci au obtinut exclusivitati pentru parcari in care n-au investit un leu.
Cati dintre cei care si-au tras seva din complicitati ascunse pot declara senin ca s-au decuplat de la sistemul in care au lucrat ori au avut sustinere? Dai peste tot de cei care au facut afaceri cu statul, au avut parte de credite cu dobanzi modice, de afaceri care se intrepatrund sau sunt tangente cu sfera politica. La cata migratie politica exista la noi, poti trage concluzia ca respectivii trec usor dintr-un "s.t." in altul. Asa se face ca "ticalosii" stau de multe ori la aceeasi masa ori se afla de aceeasi parte cu adversarii pe care-i varasera pana nu de mult in cosul prea mult invocatului "sistem". Cand ajung in sistem, nu mai sunt deranjati de el.
La 1 decembrie 2008 vom afla ca 80% din candidati, adica perdantii din noiembrie, au fost cele mai importante victime ale sistemului, care nu se zvarcoleste inca si a devenit o umbrela electorala brand politic. In 2009, la prezidentiale, vom afla ca actualul presedinte, produs al "s.t.", care a mizat pe anihilarea acestui Goliat, a sfarsit prin a fi invins de "s.t.".
