La aceasta editie, au venit si profesorii
Scoala de Vara a Memorialului Sighet a ajuns anul acesta la a XI-a editie, desfasurata intre 14 si 21 iulie. Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei, de la Sighetu Marmatiei, a fost realizat de catre Fundatia Academia Civica si functioneaza ca ansamblu de interes national, sub egida Consiliului Europei.
Astfel, la 21 aprilie 1994, Ana Blandiana, autoarea proiectului, si inca 175 de personalitati au intemeiat Fundatia Academia Civica, scopul general fiind educatia civica, iar obiectivul imediat, infiintarea Memorialului. La Bucuresti, centrul de studii condus de Romulus Rusan incepuse, inca din 1993, colectarea bancii de date pentru crearea muzeului: acte, fotografii, scrisori, obiecte, colectii de ziare, carti, manuale, albume, inregistrari de istorie orala, precum si organizarea de ateliere, simpozioane, seminarii, intalniri intre victimele comunismului si istoricii din Romania si din strainatate, publicarea de lucrari cuprinzand marturii, studii, statistici si documente cu privire la rezistenta anticomunista si reprimarea ei.
Lucrarile de reabilitare a cladirii fostului penitenciar au durat pana in anul 2000. Fiecare celula a devenit o sala de muzeu, in care, treptat, au fost amplasate obiecte, fotografii, documente, creandu-se ambianta si documentatia unor sali de muzeu.
Intr-una din curtile interioare ale fostei inchisori a fost construit, in 1997, un Spatiu de Reculegere si Rugaciune, dupa proiectul arhitectului Radu Mihailescu. Apoi, pe peretii rampei de coborare in spatiul subteran au fost gravate in andezit fumuriu numele a aproape 8.000 de morti din penitenciarele, lagarele si locurile de deportare din Romania. Cheltuielile materiale pentru proiectarea si construirea acestui Spatiu de Reculegere si Rugaciune au fost acoperite in intregime de regretatul sponsor Misu Carciog, din Londra, ramanand pana astazi principalul donator al Memorialului.
In anul 2000 a fost adaugat constructiei vechi un modul cuprinzand o sala moderna de conferinte, unde se pot desfasura simpozioanele, dezbaterile si seminariile, precum si cursurile scolii de Vara. Cateva opere de arta plastica, de o deosebita valoare, completeaza profilul Memorialului, oferindu-i o personalitate aparte printre muzeele de istorie. Lucrarea de amploare artistica este grupul statuar "Cortegiul Jerfitilor". Este vorba de optsprezece siluete umane mergand spre un zid ce le inchide orizontul, asa cum comunismul ingradise viata a milioane de oameni.
In fine, tot o componenta a Memorialului este Cimitirul Saracilor, aflat la 2,5 km distanta, in afara orasului. Dupa cum sustin legendele timpului, aici au fost ingropati in secret, noaptea, cei 52 de morti din inchisoarea politica. Insa gropile nu au putut fi identificate, intre multimea de morminte anterioare si ulterioare anilor ‘50, asa incat, prin celebrarea jertfei acestor victime, a fost imaginat, in anul 1999, un proiect peisagistic, adica, pe intinderea de 14.000 mp a cimitirului, a fost desenat un contur al tarii. In afara conturului, au fost plantati puieti, indeosebi conifere, care, crescand, vor deveni un amfiteatru vegetal, in interiorul caruia "tara" va ramane ca o poiana. De pe o belvedere ce va fi amplasata intr-un loc inaltat tocmai pe malul stang al Tisei, care este actuala granita cu Ucraina, vizitatorii vor putea vedea acest desen simbolic tot mai limpede, pe masura ce natura va desavarsi proiectul.
Daca la celelalte editii au participat cate o suta de elevi, editia din acest an a fost un experiment-antrenament pentru eventuala introducere in programa scolara a cursurilor despre represiunea comunista. De data aceasta, au fost prezenti cincizeci de profesori de liceu si cincizeci de elevi, care, pe langa audierea cursurilor, au imaginat lectii de istorie recenta, asa cum si-au inchipuit ca ar trebui sa se desfasoare in viitorul apropiat. O particularitate a acestei editii a constat in raportarea acestei pedagogii a istoriei recente si la experienta altor tari.
Despre relatia dintre argumentele condamnarii comunismului si situatia politica din Romania au discutat in jurul mesei rotunde mai multi membri ai Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste, care s-au intrebat in ce masura recomandarile acestui raport au putut fi aplicate in cei aproape doi ani trecuti de la prezentarea lui.
Dintre participantii straini la aceasta editie s-au distins cunoscutul profesor englez Dennis Deletant, scriitorul german Hans Bergel si doi comunistologi de talie internationala, Stephane Courtois si Thierry Wolton. Stephane Courtois, care este de noua ani si rector al scolii de Vara de la Sighet, a coordonat celebra "Carte neagra a comunismului" (1998), iar Thierry Wolton a publicat, in 1992, lucrarea care i-a adus celebritatea, "KGB in Franta", iar anul trecut "Al patrulea razboi mondial", o analiza a situatiei internationale de dupa 11 septembrie 2001. Iata titlurile catorva conferinte de la actuala editie: "Aparitia regimurilor totalitare in Europa" (Stephane Courtois), "Confruntarea cu trecutul comunist. Democratie si lustratie in Romania" (Dennis Deletant), "Dislocari, deportari, institutia domiciliului obligatoriu" (Smaranda Vultur), "Cronologia si geografia represiunii. Recensamantul populatiei concentrationare" (Romulus Rusan), "Europa, memorie, drepturile omului" (Pierre Imbert), "Memorie, responsabilitate, victime" (Leon Volovici).
Printre cei invitati in acest an la scoala de Vara de la Sighet s-au mai numarat si Constantin Ticu Dumitrescu, presedintele AFDPR, Sorin Iliesiu, Vladimir Tismaneanu, Cristian Vasile, acad. Alexandru Zub, Claudiu Secasiu, Smaranda Vultur, Lucia Hossu Longin, Pierre Imbert (Strasbourg), Leon Volovici si Hanna Volovici (Ierusalim), Anatol Petrencu (Chisinau), Jerzy Eisler si Bogdan Lis (Varsovia). Elevii scolii de Vara au fost alesi, ca si la celelalte editii, prin concurs. Ei au participat la prelegeri pe teme de istorie, arta, literatura, economie, urmate de discutii cu conferentiarii.
Ca si la celalte editii, cei mai multi dintre elevii scolii de Vara au venit la Sighet pentru intaia oara si toti au fost puternic marcati sufleteste vizitand Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei, precum si Cimitirul Saracilor. Memorialul de la Sighet este un drum spre dreptare. "Atunci cand justitia nu reuseste sa fie o forma de memorie, memoria singura poate fi o forma de justitie", a spus odata Ana Blandiana, presedinta Fundatiei Academia Civica, si aceasta fraza a fost inscriptionata in Memorial.
O eleva a acestei scoli, Catalina Matei, de la Liceul "George Enescu" din Bucuresti, participanta la editia trecuta, dezvolta astfel ideile de mai sus: "La memorialul de la Sighet iei parte la o sfanta inmormantare. Se ingroapa uneltele insangerate ale comunismului, se plang victimele date trupului tarii. Capul e plecat, pumnul e strans – dorind dreptate, auzul se ascute, iar durerea se vrea razbunata. Aici, memoria capata valori justitiare, iar corpul dobandeste o coloana vertebrala dreapta. Constiinta nationala se naste impreuna cu dorinta de a face bine. Memorialul invata pasii sa ocoleasca gropile represiunii comuniste si ii indruma pe calea hartii Celui Drept, putandu-se ridica la rangul unei scoli, unui muzeu, unui tribunal sau chiar la rangul unei biserici".
Elevii scolii de Vara de la Sighet gandesc si se simt liberi, cum marturisea si Raluca Enescu, de la Colegiul National "Spiru Haret" din Bucuresti: "sase seara. Stau in sala de conferinte a Memorialului de la Sighet. Port blugi si pantofi cu paiete si ma gandesc insistent ca am nevoie de o coca-cola. Stau in sala si iau notite. Vorbitorul din fata mea spune ceva despre Soljenitin – ma gandes sa-l citesc si eu zilele acestea. Soljenitin si atatia – atatia ca el! – nu au avut voie sa-si publice operele. Pentru cine gandea? Pentru cine scria? Oare stia, in sinea lui, ca va veni un timp cand va fi si el ascultat? Probabil da, intr-un fel si el si Paul Goma si disidentii care scriau samizdat… Cineva imi vorbeste despre istoria tarii noastre. Despre falsificarea alegerilor care i-au adus pe comunisti la putere, despre fenomenul Pitesti si despre munca fortata la Canal. Mi-au povestit candva si ai mei despre cum se facea istorie pe vremuri: stiai numai ce voiau ei sa stii.
Credeai numai ce voiau ei sa crezi. "Armata Rosie a eliberat Romania" si asa mai departe; trebuia sa crezi neconditionat, fara sa pui intrebari. Stau in cladirea Memorialului de la Sighet. Aici a fost inchisoarea pentru detinuti politici. Aici au murit oameni. Oameni adevarati. Oare a contat asta? Tortionarii ar fi facut orice sa te faca sa crezi ca nu. Eu pot sa port blugi, sa-l citesc pe Soljenitin si sa fac cercetare istorica. Gandesc. Pun intrebari. Sunt libera, si cat de mult datorita celor care nu au fost!".
Romania e cam pe la mijloc
Aceste cuvinte apartin reputatului istoric Stephane Courtois care la conferinta de presa organizata dupa incheierea editiei din acest an a scolii de Vara, a facut o analiza minutioasa si justa a situatiei arhivelor in tarile din fostul lagar comunist. Ca istoric, deci ca om de stiinta, domnia sa a inteles ca regimurile comuniste cu tot raul pe care l-au facut nu pot fi cercetate si judecate cu adevarat daca nu esti informat. Iar informarea presupune acces liber la arhive. In aceasta privinta Romania se afla pe la mijloc… Pe ultimul loc intr-o asemenea scara este, previzibil, Belarus, pe primul loc, tot previzibil, Germania. Dar in opinia domniei sale este bine. De noua ani vine aici in tara si constata progrese. Nu numai societatea civila se implica in procesul comunismului, dar si autoritatile.
Gestul presedintelui Basescu de-a citi in Parlament declaratia despartirii de comunism este cea mai buna dovada a unei clare vointe politice. De asemenea Raportul comisiei prezidentiale pentru investigarea crimelor din perioada comunista constituie alt argument. Nu putem merge decat pe un asemenea drum fiindca aceasta ne garanteaza atat identitatea nationala cat si cea europeana. Istoricul Thierry Wolton a aratat ca, mai nou, Rusia la cel mai inalt nivel doreste o cosmetizare a trecutului stalinist. Stalin o fi facut si o fi dres, dar el a iubit Tara, Marea Rusie… Teribil! Ana Blandiana a scos in evidenta specificul din acest an al scolii de Vara. Au fost invitati si profesori intrucat poate chiar din aceasta toamna in programa scolara va figura si o disciplina despre represiunea comunista. Ar fi un castig imens pentru salvarea de la uitare si de la spalarea pe creier la care generatiile tinere sunt inevitabil condamnate.
De asemenea, tinerii ar trebui sa inteleaga ca la o asemenea disciplina e chiar o impietate sa copiezi. Oare cum ii vor convinge profesorii sa nu faca asta? Intr-o scrisoare deschisa care va fi adresata ministrului de resort se va formula dorinta ca noua materie sa nu intre la categoria de "optionale", ci sa fie tratata ca orice materie serioasa de invatamant. De asemenea, a mai aratat distinsa poeta, ar fi o mare greseala sa credem ca istoria a ajuns trecuta printre dexteritati din cauza influentei europene. Oare cum ne-om fi integrat daca uitam cine suntem? Stephane Courtois a sugerat ca la editia viitoare sa fie invitati si studenti care ar fi in cadrul scolii un al patrulea segment dupa conferentiari, profesori si elevi.
Memorialul Sighet, au aratat cei invitati, nu se ocupa doar de problemele comunismului romanesc, ci de comunismul din intreaga lume. Avem astfel decenta sa recunoastem ca nu numai noi am suferit. Altminteri, anticomunismul ii uneste pe oameni, nu ii dezbina.
