Multe dintre legumele si fructele care se gasesc in magazine si chiar in pietele agroalimentare au un gust mai degraba neplacut, chiar daca exceleaza la capitolul impresie artistica. Paradoxal este faptul ca nu doar marfa din import are acest pacat, ci si cea vanduta de producatorii autohtoni. Am incercat sa aflam de ce, de pilda, rosia, poate cea mai populara leguma romaneasca, are in multe cazuri un gust lemnos, este tare si verde pe dinauntru. Specialistii pe care i-am consultat ne-au explicat ca multe rosii – in special cele importate – sunt pline de celuloza, hormoni sau substante chimice si au fost expuse la iradiatii. De asemenea, am aflat ca pana si taranii din marile bazine legumicole din Romania cumpara seminte din import, care asigura o productie superioara, de multe ori insa in dauna gustului si calitatilor nutritive.
In plus, agricultorii romani utilizeaza de multe ori "dupa ureche" ingrasamintele chimice, existand astfel pericolul ca legumele sa fie cancerigene. "Din pacate, sistemul de consultanta agricola nu functioneaza la parametri normali, mai ales intr-o agricultura faramitata. Micii producatori folosesc haotic pesticidele", ne-a spus Aurel Tanase, presedintele Organizatiei Nationale Interprofesionale "Prodcom" Legume-Fructe. Impotriva acestor pericole consumatorul roman este practic descoperit. Asta desi ca teorie avem legi care ar trebui sa-l protejeze.
» Legumele si fructele de pe piata romaneasca provin in cea mai mare parte din import sau sunt obtinute din seminte aduse din alte tari.
» O mare parte din rosiile straine sunt aratoase, dar cu un gust care lasa de dorit. Specialistii spun ca aceste legume sunt pline de celuloza, hormoni sau substante chimice si au fost expuse la iradiatii.
» Taranii din marile bazine legumicole ale tarii recunosc faptul ca nici produsele lor nu mai au gustul de altadata. Cu toate acestea, cei mai multi dintre ei cumpara seminte din import care le garanteaza insa o productie superioara.
Parerea generala este ca, in general, legumele si fructele pe care le cumparam din supermarketuri sau din pietele agroalimentare sunt din ce in ce mai proaste la gust, desi au un aspect foarte atragator. In primul rand, trebuie spus ca o mare parte din acestea provin din import. "Piata romaneasca de legume si fructe ajunge la un consum de 700 de milioane de euro pe an. Dar numai 15% din totalul fructelor vandute la noi sunt autohtone, in timp ce restul sunt din import. Legumele romanesti sunt dominante numai pe timpul verii, cu o pondere de 60% din vanzari", ne-a spus Aurel Tanase, presedintele Organizatiei Nationale Interprofesionale "Prodcom" Legume-Fructe.
Cele mai multe importuri sunt din Turcia, Olanda si Israel. Intrebarea care se pune este de ce aceste produse au un gust atat de "neprietenos". Raspunsul l-am aflat de la expertii din Statiunea de Cercetare Legumicola de la Buzau, o unitate considerata strategica, pentru ca aici sunt create soiuri de legume adaptate la schimbarile climatice. sefa sectorului Cercetare, Florica Gheorghe, ne-a explicat, de pilda, care este "secretul" gustului acelor rosii care la exterior au culoarea rosie, dar in interior sunt verzi, n-au gust si nu sunt zemoase.
Specialistul ne-a spus ca multi din producatori folosesc celuloza, substanta care s-ar face vinovata de toate "calitatile" enumerate mai devreme.
"Se umbla la structura genetica a soiului, pentru a obtine produse cu o rezistenta mai mare. Legumele astfel obtinute pot fi transportate dintr-o tara in alta fara a se altera. Folosita si in industria hartiei, celuloza da legumelor aceasta «fermitate». Unii spun ca din cauza acestei substante rosia capata un gust «lemnos». Nu intamplator", explica Florica Gheorghe.
Metoda iradierii, folosita de 80 de ani
Pe piata mondiala a laboratoarelor care cosmetizeaza legumele mai e cunoscuta o substanta, numita L-metionina, care schimba pur si simplu culoarea rosiei. O face de un rosu aprins, astfel ca pare coapta, cu toate ca in interior ramane verde.
Asa ca acum se cauta o solutie si pentru grabirea coacerii in profunzime a rosiei. Alta metoda de cosmetizare e reprezentata de folosirea hormonilor. Tomatele au, in acest caz, niste dungi maronii la suprafata, iar in interior nu mai au seminte, ci niste puncte gelatinoase.
Nu trebuie uitata metoda – foarte raspandita in lume – a ionizarii alimentelor care, astfel tratate, pot sa stea mai mult timp in rafturile magazinelor. Tratamentul cu raze Gama sau X e practicat de 80 de ani in lumea intreaga. Fructele si legumele sunt in acest fel "eliberate" de microorganismele care se dezvolta in interiorul roadelor pamantului.
Legume romanesti din seminte de import
Daca asa stau lucrurile in ceea ce priveste legumele din import, am vrut sa vedem care este situatia produselor autohtone. Nici legumele pe care le vand multi tarani in piata nu sunt departe de cele straine. Asta chiar daca taranii pun pe taraba un carton pe care scrie, de pilda, "rosii romanesti" sau "castraveti de Teleorman" ori "vinete de Dambovita".
Daca intram in amanunte, constatam insa ca denumirea de "romanesc" nu e chiar corecta, deoarece majoritatea semintelor folosite de tarani sunt din import. Nu stim cum s-a ajuns la aceasta situatie, mai ales ca Romania are o traditie de peste 100 de ani in stiinta legumiculturii. "Statiunea de Cercetare de la Buzau poate sa produca seminte pentru toata tara, de la tomate, ceapa, ardei, castraveti pana la vinete si telina, dar lista e mult mai lunga. Problema e ca la noi in tara nu mai exista un sistem de distributie a semintelor", ne-a spus secretarul stiintific Florica Gheorghe.
Pe de alta parte, in Romania au aparut, dupa 1990, firme care aduc seminte din import. Piata de profil e in ceata, pentru ca se gasesc atat produse verificate, cat si produse fara un atestat de calitate.
"Producatorul ar trebui, atunci cand cumpara seminte, sa solicite parerea unui specialist, dar sa ceara si de la comerciant un certificat de calitate", conchide specialistul.
Rosii cat pepenele, pe gustul clientilor
Cert este ca semintele din import au castigat deja batalia de piata in fata celor autohtone. Taranii spun ca la magazinele satesti nu gasesc decat seminte straine, mai ales din Olanda. Cu modificari care ajung pana la structura genetica a soiului, semintele straine asigura o recolta mai bogata si produse mai aspectuoase, chiar daca acestea nu au un gust prea bun. Spre exemplu, taranii din comuna giurgiuveana Adunatii Copaceni, aflata la doi pasi de Bucuresti, ne-au spus ca ei cultiva, de cativa ani incoace, doar legume pe baza semintelor din import. "Sigur ca nu au gust cum au rosiile noastre. Dar daca la piata clientii ne cer legume mari, sa fie tari, sa aiba aspect, atunci asa am facut, am trecut la semintele din import, ca din ele scoti marfa cum vrea clientul", ni se destainuie un localnic. Taranii spun ca, din punctul de vedere al aspectului, semintele romanesti sunt slabe. "Rosia romaneasca, aia adevarata, e mica, moale, dar gustoasa. Clientii vor acum rosii cat pepenele. Nu conteaza gustul, conteaza aspectul comercial. Pai atunci, asa le dam, sa le placa aspectul", spun alti tarani.
Pericol de cancer
Alta problema e legata de felul in care agricultorii romani utilizeaza ingrasamintele chimice. De multe ori o fac dupa ureche, fara consultarea unui specialist. Ministerul Agriculturii precizeaza ca agricultorii trebuie sa apeleze la specialisti atunci cand folosesc pesticidele. "Din pacate, sistemul acesta de consultanta agricola nu functioneaza la parametri normali, mai ales intr-o agricultura faramitata. Micii producatori folosesc haotic pesticidele", spune Aurel Tanase, presedintele Organizatiei Nationale Interprofesionale "Prodcom" Legume-Fructe.
Daca se pune o cantitate mai mare de chimicale, atunci exista riscul ca planta sa acumuleze azotati intr-un procent amenintator. Legumele si fructele pot deveni in acest fel cancerigene. Sunt oameni care spun ca au cumparat de la piata rosii,
le-au dus acasa, dar dupa ce le-au taiat au simtit un miros greu, ca de benzina, asa ca le-au aruncat. O explicatie pentru acest fapt poate fi ca s-au aplicat tratamente chimice cu putin timp inainte de recoltare, dupa cum a opinat cercetatorul Florica Gheorghe.
"Nu ai voie sa folosesti pesticide cu cel putin trei saptamani inainte de cules", precizeaza specialistul din Buzau. Riscul de a ne imbolnavi apare si in urma consumului de produse care au fost supuse radiatiilor. "E vorba de un soc termic, prin care bacteriile din alimente sunt distruse. Dar procedura asta inseamna si eliberarea de radicali liberi, care sunt cancerigeni", atrage atentia Aurel Tanase. Partea proasta este insa aceea ca oamenii care merg la piata sa-si cumpere alimente nu sunt informati, asa cum, de altfel, spune legea. In numarul de maine vom scrie despre prevederile legale in acest domeniu, prevederi care in cea mai mare parte nu sunt respectate.
Regina legumelor de vara
Cumparatorul nu stie cum sa faca diferenta intre legumele naturale si cele "artificiale". Iata cateva sfaturi pe care ni le-a dat Florica Gheorghe (foto) de la Statiunea de Cercetare din Buzau. Rosia adevarata nu trebuie sa fie ca piatra sau sa aiba coaja tare. Uitati-va la cotor, sa nu fie dur. Culoarea sa fie de un rosu deschis, nu spre maroniu. La taiere, produsul trebuie sa fie zemos. Gustul natural e dulce-acrisor. Expertii insista asupra calitatilor pe care trebuie sa le aiba tomatele pe care le mancam, pentru ca rosia este considerata regina legumelor de vara. Ea are un aport foarte mare la sporirea rezistentei organismului. Contine acid folic, calciu, potasiu si vitamina C. Mai exista si o substanta antioxidanta, numita lycopen, care are un rol semnificativ in prevenirea cancerului, mai ales a celui de prostata. Puteti beneficia de toate aceste elemente nutritive numai daca aveti in farfurie un produs care si-a luat de la pamant si de la soare toata zestrea de calitati. Daca leguma n-a fost lasata sa se coaca, ci a fost grabita sa se inroseasca cu ajutorul chimicalelor, doar pentru "impresia artistica", atunci sa stiti ca mancati apa de ploaie…
