Recent descoperita pasiune a parlamentarilor romani de a desena cu pixul pe harti ale Romaniei colegii uninominale a starnit reactii din partea societatii civile. De ce parlamentarii traseaza colegii dupa bunul lor plac si nu experti independenti, la fel ca in alte tari? Cum de s-a ajuns la aceasta situatie? Potrivit lui Cristian Parvulescu, presedintele Asociatiei Pro Democratia, ar fi de fapt vorba de o "isterie artificial construita", uitandu-se ca va fi o repartizare proportionala, drept pentru care "impactul va fi relativ". "Toata lumea se comporta de parca am avea alegeri majoritare", spune Parvulescu. El crede ca delimitarea colegiilor uninominale nu va afecta reprezentarea politica a unui partid, ci doar ierarhia interna, de aici si insistenta greilor care doresc sa-si conserve locul in Parlament. Cat despre persoanele care sa deseneze colegiile uninominale, presedintele APD ne-a declarat ca in momentul elaborarii si dezbaterii legii nu s-a luat in discutie decat varianta ca procedura sa fie "data" Autoritatii Electorale Permanente, dar s-a renuntat si la aceasta idee, alesii ramanand sa-si decida singuri soarta electorala.
Adrian Moraru, directorul adjunct al IPP, deplange faptul ca "a durat atat timp si ca desenarea colegiilor uninominale a fost trasata cu pixul, asa cum au facut Stalin, Roosevelt si Churchill in cazul Cortinei de Fier. Nu a fost un gest deliberat, ci lipsa de competenta". Politologul Cristian Preda este sceptic in privinta reformarii clasei politice in acest fel: "Modificarea de care s-a vorbit atat nu va veni. Va ramane negocierea in culise, pe care electoratul nu o vede". In concluzie, dupa ce si-au masurat fortele in alegerile locale, politicienii si-au descoperit o noua pasiune: jocul "Decupezi si castigi!". Acesta se afla in plina desfasurare atat in judete, cat si in Comisia de cod electoral, punand in miscare toti profesionistii aranjamentelor de culise.
» "Dinozaurii care se tarasc in politica romaneasca din 1990 incoace", "candidatii iepure" sau "superperdantii" sunt doar cateva dintre sintagmele care insotesc noul joc al politicienilor: "Decupezi si castigi!".
Jocul nu este foarte complicat, dar miza e cea importanta. Concret, la nivelul judetelor, persoanele influente, fie ele politicieni cu state vechi ori adapostite in umbra, se strang si, cu harta in fata, incearca sa deseneze colegiile uninominale astfel incat "ai lor" sa aiba cele mai mari sanse, iar "ai celorlalti" sa castige cat mai putine voturi sau chiar deloc daca se poate. Dupa care, parlamentarii din Comisia de cod electoral le aproba cu voiosie. Principalul indiciu dupa care se urmareste creionarea colegiilor uninominale il constituie culoarea localitatilor. De exemplu: daca intr-un judet se descopera grupate mai multe localitati ai caror primari apartin unui anumit partid, prin "rasfirarea" acestora in mai multe colegii scad considerabil sansele respectivei formatiuni de a strange majoritatea voturilor si, implicit, de a-si adjudeca mai multe mandate. Reciproca? Prin "adunarea" in acelasi colegiu – fie si impotriva unor criterii geografice – a unor asezari ai caror locuitori simpatizeaza cu aceeasi formatiune se majoreaza semnificativ sansele partidului respectiv.
Sa luam spre exemplificare judetul Bistrita-Nasaud, impartit deja in colegii de Comisia de cod electoral. Fata de alegerile din 2004, judetul va pierde un mandat de deputat, deoarece a scazut numarul de locuitori, ramanand in total cu patru deputati si doi senatori. Asa cum au fost delimitate colegiile, sunt avantajate PSD si PNL, mai ales ca cele doua formatiuni au semnat un protocol de colaborare inainte de turul al doilea al alegerilor locale. In primul colegiu pentru Camera Deputatilor, o primarie (a municipiului Bistrita) apartine PSD, cealalta (a unei comune), PNL.
In al doilea colegiu intra 15 primarii ale PSD, sapte ale PD-L si una a PNL, in al treilea – sase ale PD-L, sase ale PSD si una a PNL, iar in ultimul, noua primarii ale PD-L, opt ale PSD, sase ale PNL si una detinuta de PNG-CD. Situatia este similara si in colegiile pentru Senat. Luand in considerare numele care si-au anuntat deja intentia de a candida pentru Camera, rezulta ca au sanse mai mari deputatul Radu Moldovan (PSD), deputatul Ioan Turc, seful Finantelor judetene, Ioan Tintean, si fostul prefect Dorin Popescu (toti reprezentand PNL) in fata deputatului Ioan Oltean (PD-L) si a altor doritori sa intre in cursa electorala.
In viitorul Legislativ, judetul Giurgiu va fi si el reprezentat de patru deputati si doi senatori, iar la locale au fost alesi 29 de primari liberali, 16 social-democrati, sapte democrat-liberali si doi conservatori, in vreme ce Primaria Giurgiu a fost castigata de liberalul Lucian Iliescu. si in acest caz, modul de impartire a colegiilor inclina balanta spre PNL si PSD, ceea ce i-a determinat pe democrat-liberali sa spuna ca se incearca sa se "mentina in viata dinozaurii care se tarasc in politica romaneasca din 1990 incoace" si sa acuze ca s-au creat colegii uninominale pentru serban Mihailescu (PSD), Daniel Chitoiu si Dragos Ujeniuc (PNL).
Acelasi sablon se va aplica, cel mai probabil, si altor judete. La Suceava, de pilda, social-democratii par sa-si fi facut deja calculele, anuntand ca vor sa castige cinci mandate de deputat si doua de senator.
Cu un mandat mai mult decat in actualul Legislativ, in conditiile in care PSD are cinci deputati (Mirela Adomnicai, Eugen Bejinariu, Tudor Mohora, Ioan Stan si Petru Tarniceru) si un senator (Octav Cozmanca). Judetul Suceava va fi impartit in zece colegii, urmand a avea sase deputati si patru senatori.
CONTROVERSE
» Dupa adoptarea legii si izbucnirea scandalului, politicienii s-au gandit sa apeleze la societatea civila, sa o implice in joc in postura de arbitru. Deputatul PD-L Valentin Iliescu le-a solicitat organizatiilor nonguvernamentale sa se pronunte in privinta trasarii colegiilor uninominale, admitand ca acestora ar fi trebuit de la inceput sa le revina misiunea delimitarii si nu partidelor politice.
Cristian Parvulescu, presedintele Asociatiei Pro Democratia, ne-a declarat ca este vorba de o "isterie artificial construita", uitandu-se ca va fi o repartizare proportionala, drept pentru care "impactul va fi relativ". "Toata lumea se comporta de parca am avea alegeri majoritare. (…) Este politizata aceasta delimitare, dar ea nu va afecta reprezentarea politica a unui partid, ci doar ierarhia interna. Greilor partidelor le este frica de ierarhia interna care se va stabili dupa numarul de voturi obtinute in colegiile uninominale. Pana acum, erau pusi pe primele locuri in ierarhia partidelor si toata lumea muncea pentru ei", ne-a precizat Parvulescu. Cat despre responsabilitatea delimitarii colegiilor, presedintele APD a aratat ca s-a luat in discutie varianta ca aceasta procedura sa fie "data" Autoritatii Electorale Permanente, dar s-a renuntat in conditiile in care era vorba de o aparenta independenta a institutiei.
Adrian Moraru, directorul adjunct al Institutului pentru Politici Publice, crede insa ca o consultare publica era necesara inaintea delimitarii colegiilor si ca in lege trebuia inclus un mecanism de contestare in instanta pentru partidele nemultumite. "Eu deplang faptul ca a durat atat timp si ca desenarea colegiilor uninominale a fost trasata cu pixul, asa cum au facut Stalin, Roosevelt si Churchill in cazul Cortinei de Fier. Nu a fost un gest deliberat, ci lipsa de competenta", a mai aratat Moraru.
"Modificarea de care s-a vorbit atat nu va veni. Va ramane negocierea in culise pe care electoratul nu o vede", a concluzionat si politologul Cristian Preda, adaugand ca trebuia formata o comisie independenta, formata din specialisti.
