Aparent, Ucraina si Romania se lupta pentru o bucata de pamant din Marea Neagra, cunoscuta sub numele de Insula serpilor. Lucrurile stau altfel: Romania a renuntat la Insula serpilor inca din 1997, dupa ce a semnat tratatul de baza cu Ucraina. Adevarata miza insa a litigiului cu tara vecina este o suprafata de 12 mii de kilometri patrati din Marea Neagra, aflata in jurul insulei. Litigiul a ajuns cu ceva timp in urma si la Curtea Internationala de Justitie de la Haga, care se va pronunta probabil pana la sfarsitul acestui an. Pentru a avea sanse de castig, Ucraina incearca sa demonstreze ca insula este locuita. De aceea lanseaza pe piata povesti despre hoteluri de lux, banci si chiar croaziere turistice spre Insula serpilor.
Nici una dintre acestea nu reuseste insa sa fie convingatoare, iar cea mai buna dovada a fost experienta reporterilor „Romaniei libere” care duminica au vrut sa participe la asa-zisa croaziera lansata de guvernatorul Odessei. Jurnalistii au fost coborati de pe vapor fara nici o explicatie. Motivul real a fost acela ca „excursia turistica” era de fapt o croaziera propagandistica la care au participat doar oficiali si jurnalisti ucraineni. In cazul in care Ucraina nu va reusi sa pacaleasca Curtea de la Haga, iar instanta va accepta evidenta ca insula este doar o stanca, cei 12.000 km patrati de platou continental bogat in petrol vor intra in proprietatea Romaniei.
Romania nu va mai recupera insula serpilor de la Ucraina, pe de o parte, pentru ca nu mai poate face acest lucru, dar, pe de alta parte, si pentru ca nu mai este interesata de aceasta stanca din Marea Neagra, sustin expertii oficiali consultati de „Romania libera”. Singurul interes pe care-l are in prezent tara noastra in diferendul cu Ucraina la Curtea Internationala de Justitie (CIJ) de la Haga se refera exclusiv la statutul juridic al acestui petic de pamant din mare si nu contesta dreptul de proprietate al Ucrainei asupra acestuia.
Romania sustine ca Insula serpilor este, de fapt, o stanca ce nu poate fi locuita – nu exista apa potabila, iar temperaturile sunt extreme – si, prin urmare, nu poate fi considerata mai mult decat o „piatra in mare”. Ucraina se straduieste sa demonstreze ca acolo functioneaza un oras, cu banci, muzee si turism, deci ar trebui sa fie considerat un teritoriu. In functie de statutul pe care il va stabili CIJ pentru Insula serpilor – stanca sau insula –, se va decide si cine va detine proprietatea asupra a 12.000 de kilometri patrati din Marea Neagra. Daca CIJ considera ca la 45 de kilometri de Sulina exista doar o stanca, platoul continental in discutie va reveni tarii noastre. Daca, din contra, instanta va hotari ca e un teritoriu locuit, acesta va ramane in proprietatea Ucrainei.
Mai departe, interesul pentru aceasta zona este atat de mare pentru ca dispune de importante resurse de petrol. „In zona aflata in disputa se afla resurse de hidrocarburi de anvergura medie, a caror exploatare este vizata de cele doua state. Romania a efectuat exploatari intensive ale zonei de nord-vest a Marii Negre inca din perioada anilor ’60-’70. In cazul unei solutionari favorabile, Romania va putea trece la exploatarea acestor resurse, ceea ce poate constitui un avantaj strategic”, se arata intr-un document privind situatia litigiului din Insula serpilor.
Negociem de patru decenii
Daca Romania castiga procesul de la Haga, iar Insula serpilor este declarata stanca, nu mai conteaza carei tari apartine aceasta. „Diferendul dintre Romania si Ucraina nu se refera la nici o revendicare teritoriala din partea celor doua tari, ci se refera exclusiv la delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive ale celor doua state din partea de nord-vest a Marii Negre”, se arata intr-un comunicat ce ne-a fost oferit de Ministerul Afacerilor Externe roman. De altfel, chiar daca ar vrea sa mai recupereze aceasta insula, tara noastra nu mai poate face acest lucru dupa ratificarea Tratatului politic de baza dintre Romania si Ucraina, incheiat in 1997.
Potrivit MAE, negocieri pentru delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive in Marea Neagra au existat inca din 1967, la acea vreme cu URSS. Dupa zece runde de negocieri nu s-a ajuns la nici un rezultat. Ulterior nici discutiile cu Ucraina nu au dus la un deznodamant favorabil. „Negocierile romano-ucrainene nu au condus la convenirea unei delimitari reciproc acceptabile, deoarece pozitiile partilor au fost extrem de diferite. Practic, in negocieri Ucraina cerea o suprafata de aproximativ doua ori mai mare decat cea pretinsa de fosta URSS la primele negocieri”, ne-a explicat Cosmin Boiangiu, purtatorul de cuvant al ministerului.
Procesul cu Ucraina se apropie de final
Alti experti implicati in acest litigiu ne-au explicat ca, pentru a putea ajunge in fata unor instante internationale cu acest litigiu, Romania a trebuit sa renunte la pretentiile sale asupra apartenentei insulei. Astfel, tara noastra a obtinut din partea Ucrainei acceptul ca diferendul sa fie judecat de Curtea Internationala de Justitie de la Haga: „Potrivit regulamentelor de functionare ale CIJ, un diferend international se poate judeca numai daca partile aflate in conflict sunt de acord cu solutionarea acestuia in instanta. Daca una dintre parti nu vrea, atunci cealalta nu mai poate face nimic, nu mai poate reclama. In respectivul tratat noi am acceptat sa se spuna ca insula apartine vecinilor nostri pentru a obtine acordul Ucrainei de a merge la Haga”, explica sursele noastre.
Procesul dintre Romania si Ucraina se apropie de ultima sa faza. Acesta a inceput in 2004, iar de atunci fiecare stat a depus documente care sa sustina propriile argumente. „Statul roman a inaintat Curtii «Memoriul Romaniei» in august 2005. Apoi Ucraina a depus un «Contra-Memoriu» in mai 2006. Romania a inaintat o «Replica» in decembrie 2006 si Ucraina o «Duplica» in iulie 2007”, a precizat MAE. Ambele state asteapta stabilirea datei cand vor avea loc si audierile, urmand, dupa un termen de maximum o jumatate de an, sa se pronunte sentinta.
Croaziera de ochii lumii
Ucraina vrea sa demonstreze Curtii Internationale de Justitie ca Insula serpilor are toate conditiile pentru a fi locuita, ba chiar ca acolo functioneaza un oras cu numele Belii. Printre altele, autoritatile ucrainene au sustinut ca au infiintat sau ca urmeaza sa deschida pe insula o banca, un muzeu, iar mai nou, hoteluri de lux. In realitate, pe stanca din Marea Neagra este aproape imposibil de locuit – nu exista apa potabila, iar temperaturile sunt vara foarte ridicate. Mai mult, civilii nu au voie sa ajunga acolo sub nici o forma, deoarece pe Insula serpilor functioneaza o baza militara de graniceri.
In cadrul demersurilor propagandistice, Ucraina a organizat duminica, 15 iunie, o croaziera turistica spre Insula serpilor – prima pentru civili din ultimii ani. Comunicatele oficiale anuntau ca in aceasta excursie poate merge oricine cumpara bilet – al carui pret ar fi fost, potrivit presei ucraniene, de 80 de dolari. Reporterii „Romaniei libere” au incercat sa urce pe vas, dar au fost refuzati sub diferite pretexte aberante. Ironic, pana la urma, nici macar jurnalistii ucraineni nu au mai coborat pe stanca. Motivul oficial a fost acela ca ambarcatiunea nu a putut acosta din cauza vremii nefavorabile.
» FURATA DE SOVIETICI
Insula serpilor se afla in Marea Neagra, la 45 de kilometri de Sulina. Are aproximativ 17 hectare si nu dispune de apa potabila. Este insula principala a unui grup de cinci insule din Marea Neagra. Acestea au apartinut Romaniei pana la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, dar in 1948 au fost preluate fortat de URSS, cu incalcarea principiilor dreptului international. Dupa caderea imperiului sovietic insula a revenit Ucrainei.
» Ambasada Ucrainei nu comenteaza
Ambasada Ucrainei a refuzat sa-si exprime o pozitie oficiala referitoare la faptul ca jurnalistii romani nu au fost lasati sa urce pe asa-zisul vapor turistic, plecat duminica spre Insula serpilor. „Daca excursia ar fi fost organizata de guvernul de la Kiev, va puteam raspunde. Mai mult, invitam si jurnalisti romani. Noi nu putem comenta ce face guvernatorul Odessei”, ne-a explicat Maxim Maciuk, din partea ambasadei ucrainene. Acesta a afirmat insa ca, potrivit legilor tarii vecine, un jurnalist strain are nevoie de acreditare pentru a putea activa pe teritoriul Ucrainei. Mai mult, Maxim Manciuk ne-a explicat ca, probabil, croaziera de duminica, 15 iunie, a fost rezervata doar jurnalistilor ucraineni pentru ca era cursa inaugurala. „Daca va mai fi o alta excursie, va vom chema si pe dumneavoastra”, a incheiat reprezentantul ambasadei.