Expertii Comisiei Europene au constatat probleme mai grave la Sofia decat la Bucuresti in privinta justitiei si este posibil ca raportul din iulie sa fie insotit doar in cazul Bulgariei de o recomandare ce ar putea duce la blocarea fondurilor europene. Fara sa admita in mod oficial vreo comparatie intre Bulgaria si Romania, Comisia Europeana a trimis aceiasi experti atat la Bucuresti, cat si la Sofia, pentru a evalua reformele judiciare si lupta impotriva coruptiei si crimei organizate din cele doua tari.
Impresiile dupa cele doua vizite sunt modeste in privinta Romaniei si ferme fata de Bulgaria, care, la raportul din iulie, se poate astepta la perspectiva inghetarii fondurilor europene.
La Bucuresti, pe partea de plusuri s-ar numara ministrul Catalin Predoiu – "impresionant", dar fara sprijin politic -, procurorul general Laura Codruta Kovesi, precum si activitatea Directiei Nationale Anticoruptie, in ciuda presiunilor politice, a spus, pentru NewsIn, o sursa europeana familiarizata cu misiunea expertilor CE.
La minusuri ar intra atributiile sporite ale Consiliului National de Integritate – un organism politic menit sa controleze activitatea inspectorilor independenti ai Agentiei Nationale de Integritate. Codul Penal, care ar fi trebuit adoptat deja de doi ani, potrivit promisiunilor facute de Bucuresti, ramane in atentia Comisiei, mai ales ca ar putea suferi modificari in comisiile juridice din Camera Deputatilor si Senat. Un personaj care a facut o impresie destul de proasta expertilor este Lidia Barbulescu, presedinta Consiliului Superior al Magistraturii, ale carei comentarii generale nu atingeau nimic din ceea ce doreau sa afle expertii, dupa cum a declarat o sursa apropiata specialistilor trimisi de Bruxelles.
Comisia este informata si cu privire la probatoriile fostilor ministri care au fost analizate in Parlament, pe cale sa devina o "instanta paralela", dupa cum spune o alta sursa europeana.
De asemenea, Oficiul European de Lupta Antifrauda (OLAF) a colaborat foarte bine cu Departamentul pentru Lupta Antifrauda din Romania (DLAF) si este multumit ca acesta semnaleaza multe cazuri, spre deosebire de institutia omoloaga din Bulgaria, care are prea putine sesizari.
Desi clauza de salvgardare nu pare a fi in carti pentru raportul din iulie, oficialii de la Bruxelles considera suficient simplul fapt ca "mecanismul de cooperare si verificare" va continua si in urmatoarele sase luni si ca niciunul din cele patru "obiective de referinta" nu va fi bifat.
"Macar in Romania functioneaza partea de anchetare, chiar daca pe urma dosarele sunt blocate in instante. Dar in Bulgaria nu merge nici partea asta", afirma ultima sursa citata.
La nivelul Comisiei Europene s-a creat o "abordare holistica" in ceea ce priveste Bulgaria, fiind infiintata o echipa speciala cu experti din diferite institutii – Secretariatul General al CE, Oficiul European de Lupta Antifrauda, Directia Justitie, Libertati civile si Securitate, Directia Extindere.
Daca inainte de aderarea Bulgariei, legatura dintre politicieni, oameni de afaceri si capi ai retelelor de crima organizata era adesea banuita, dar niciodata dovedita, dupa aderare controalele ad-hoc privind gestionarea fondurilor europene au scos la iveala nereguli si ilegalitati grave. Acestea pornesc de la legislatia permisiva, special creata pentru a permite mafiei sa acceseze fonduri europene, si se incheie cu cazuri precum fostul ministru de interne Rumen Petkov, care furniza informatii confidentiale mafiei.
Bruxelles-ul a suspendat unele plati din ajutorul de preaderare destinat Sofiei, iar premierul Serghei Stanisev a raspuns cu o remaniere guvernamentala si schimbari ale functionarilor de rang inalt inclusiv la Ministerul de Interne si la Vami. Noi legi referitoare la achizitiile publice si conflictul de interese sunt iminente. Magazinele duty-free de la granita, vazute de Bruxelles ca un magnet pentru coruptie, vor fi inchise. Au fost facute de asemenea, pe ultima suta de metri, arestari ale unor presupusi criminali si oficiali corupti. Insa, cum pana la raport a mai ramas putin timp, este dificil pentru Comisie sa-si dea seama si de eficienta acestor masuri, comenta marti Financial Times. De altfel, oficialii de la Bruxelles privesc oarecum ironic aceste eforturi de ultim moment ale Sofiei si in particular glumesc spunand ca bulgarii s-au imbolnavit de "initiativita".
In conditiile temerilor legate de faptul ca raportul din iulie va fi foarte critic, premierul bulgar Serghei Stanisev – care se va confrunta cu alegeri anul viitor si a carui popularitate este in cadere libera – avertiza marti, in Financial Times, ca Bruxelles-ul risca sa submineze eforturile Guvernului de la Sofia si sa dea apa la moara extremistilor din politica, daca va impune sanctiuni dure Bulgariei pentru esecul din lupta impotriva coruptiei si crimei organizate. Stanisev a avertizat ca un raspuns dur din partea Comisiei le-ar putea da avant unor politicieni din opozitie, inclusiv liderilor din Ataka, partidul de extrema-dreapta al tarii, care isi vor face "jocurile politico-economice" si vor promova ideea ca Bulgaria este tratata ca "un membru de rangul al doilea al Uniunii Europene".
Bruxelles-ul este constient ca nu poate sa dea dovada de o atitudine exclusiv dura fata de Sofia, pentru ca exista riscul de a nu mai putea obtine deloc rezultate. In consecinta, sunt studiate strategii de tipul "sanctiune si stimul", care sa fie ferme, dar care totodata sa nu descurajeze total.
Astfel, chiar daca legatura dintre reforma justitiei si inghetarea fondurilor europene nu poate fi facuta in baza actualului mecanism de cooperare si verificare, in privinta Bulgariei va exista in mod clar o "legatura la nivel politic", printr-o recomandare a Comisiei emisa simultan cu raportul din iulie, a declarat pentru NewsIn o sursa europeana. Aceasta recomandare, care, daca va fi emisa, va viza numai Bulgaria, ar putea duce la un moment dat la blocarea fondurilor.
Intrebata daca exista la nivelul Comisiei Europene intentia de a lega accesarea fondurilor europene de mecanismul de cooperare si verificare privind justitia din Romania si Bulgaria, comisarul european pentru politica regionala Danuta Hubner a evitat sa confirme sau sa infirme acest lucru. "Imi pare rau ca nu va pot spune nimic inca, deoarece nu am adoptat noul raport, dar exista, desigur, o legatura foarte importanta, deoarece calitatea sistemului judiciar este esentiala pentru toate democratiile moderne si este si o preconditie pentru respectarea legilor nationale si UE. Speram ca va exista o imbunatatire constanta a calitatii sistemului judiciar, fara de care nu se poate obtine o combatere mai rapida a cazurilor de coruptie. Sanatatea economiei si a societatii depinde si de calitatea sistemului judiciar", a conchis Hubner.
