» Istoria se zbate in saracie. Cercetarile arheologice se restrang de la an la an, iar noile descoperiri nu pot fi puse in valoare din cauza dezinteresului investitorilor privati si a autoritatilor locale care nu considera prioritara sau, pur si simplu, nu au resurse financiare pentru scoaterea la lumina a vestigiilor antice. Dintr-un total de 309 situri arheologice care figureaza in Repertoriul Arheologic National in judetul Constanta, doar opt fac obiectul unor investitii in cercetare.
Mare parte din siturile descoperite la malul marii sunt situate in cartierele unor localitati aflate in plin avant imobiliar, la ridicarea constructiilor noi aparand aproape de fiecare data probleme. Practic, Constanta, Mangalia si Harsova sunt orase construite exact peste vestigiile antice. Cele mai multe situri au fost descoperite cu ocazia unor sapaturi pentru turnarea fundatiilor imobilelor de stat sau particulare. Expertii arheologi spun ca in aceste zone cercetarile nu se vor termina niciodata. In comparatie cu numarul mare de descoperiri, cercetarea arheologica se desfasoara in doar cateva locatii, pentru care statul aloca bani cu taraita. Judetele Constanta si Tulcea totalizeaza impreuna aprope 600 de situri, majoritatea cu potential turistic. Conform rapoartelor Ministerului Culturii, institutiile muzeale din intreaga zona a Dobrogei beneficiaza in fiecare an de cel mult doua miliarde de lei vechi, bani alocati pentru continuarea sapaturilor la cateva vestigii antice. Pentru anul in curs, statul a alocat institutiilor de resort din Tulcea si Constanta fonduri in valoare de 156.000 de lei noi. Cel mai mult a primit Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie Constanta – 92.000 lei, urmat de muzeul din Tulcea, cu 50.000 lei, si, pe ultimul loc, Callatis Mangalia cu 14.000 lei. In judetul Constanta vor fi continuate lucrarile la sapte situri dintr-un total de 309. si in cazul judetului Tulcea situatia este similara: 279 de obiective arheologice inregistrate oficial, din care sapte au primit fonduri in 2008. Comparativ cu anul trecut, cand s-au alocat pe zona Dobrogei 190.000 lei, se constata o scadere cu aproximativ 20% a fondurilor destinate cercetarii siturilor arheologice.
Descarcare arheologica
Legea prevede ca, in cazul in care sunt descoperite vestigii pe un santier modern, lucrarile sa fie oprite, iar locatia sa fie descarcata din punct de vedere arheologic. Asta pe cheltuiala exclusiva a proprietarului terenului, care, daca are noroc, scapa doar cu o intarziere a lucrarilor si cu plata studiilor arheologice. Daca vestigiile sunt considerate de valoare, santierul este blocat pana la recuperarea pieselor sau, in cel mai "negru" scenariu imaginat de investitorul imobiliar, proiectul cladirii trebuie schimbat astfel incat sa conserve descoperirea. Exista, bineinteles, si varianta inchiderii definitive a lucrarilor, situatie in care nu se mai poate construi nimic pe terenul in cauza, dar, in cele mai multe cazuri, se ajunge la o intelegere intre parti, astfel incat vestigiile sa ramana intacte. Inainte de 1989, in zonele cu potential arheologic de pe litoral s-a actionat cu grija. Ori nu s-a construit nimic, ori s-a construit in limita pastrarii intacte a zidurilor antice. Dupa 1989 lucrurile s-au schimbat radical. Dezvoltatorii imobiliari considera cercetarile o pierdere de timp si de bani.
Blocul "stramb" si scoala suspendata
Arheologii din Mangalia s-au confruntat cu numeroase astfel de situatii. Unul dintre cele mai interesante cazuri a fost blocul ANL, la fundatia caruia s-au descoperit vestigii importante. Cum fundatia imobilului ar fi distrus complet zidul antic, s-a luat decizia modificarii pozitiei blocului astfel incat vestigiile sa cada exact pe mijlocul unei camere din subsol si astfel sa nu fie atinse de peretii din beton. Una dintre ultimele descoperiri ale arheologilor din Mangalia, thermele romane din centrul municipiului, necesita o altfel de protectie. Termele au ajuns la suprafata cu ocazia saparii fundatiei noii scoli din Mangalia. "Solutia este turnarea unor piloni si a unui planseu de protectie peste terme deasupra caruia sa fie construita scoala. Peste terme va fi turnat pamant pentru conservarea descoperirilor, care, in acest fel, nu vor mai putea fi puse in valoare niciodata", a precizat Alexandru Nicolae, cercetator stiintific al Muzeului Callatis. Urmatoarea cercetare a termelor va fi posibila dupa demolarea cladirii scolii.
Peste terme va fi turnat pamant pentru conservarea descoperirilor, care, in acest fel, nu vor mai putea fi puse in valoare niciodata."
Alexandru Nicolae
exemplu
» Constructii blocate
In Piata Ovidiu din municipiul Constanta a fost descoperite, cu ocazia unor lucrari de consolidare si extindere a vechiului sediu BNR, vestigii care au legatura cu mozaicul roman. Cum nu exista nici un plan de protectie pentru conservarea sau punerea in valoare a descoperirilor, santierul arheologic a fost inchis, la fel si lucrarile la cladire. "Costurile unei astfel de investitii sunt intr-adevar ridicate, insa fara un astfel de plan nu pot fi reluate lucrarile la cladire", a precizat Traian Cliante, specialist al Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie Constanta. De altfel, pe intregul litoral nu exista decat doua cazuri in care vestigiile au fost salvate si puse in valoare. Doua hoteluri de lux, primul din Mangalia si al doilea din Constanta, au devenit unice prin combinatia de otel, sticla si ziduri antice. In mediul rural, responsabilitatea conservarii obiectivelor istorice apartine autoritatilor locale, care insa sunt mult prea sarace pentru a se inhama la o astfel de investitie. Prin urmare, in loc sa aiba cai de acces, panouri informative si suveniruri care sa atraga turistii, cetatile antice au inlocuit islazul comunal.
