-0.4 C
București
duminică, 24 noiembrie 2024
AcasăLifestyleFoodMacedonia: politia secreta controleaza economia

Macedonia: politia secreta controleaza economia

Cand in urma cu cateva saptamani principalul partid din opozitie, Uniunea Social-Democrata a Macedoniei (USDM), l-a acuzat pe directorul serviciilor secrete, Saso Mijalkov, ca a pus o serie de telefoane sub ascultare numai ca sa afle informatii care sa-l faca sa castige la bursa, a devenit limpede ca "CIA de pe Vardar" (de la numele fluviului care curge prin Skopje) si-a modernizat, in sfarsit, macar metodele, daca nu si menirea. La aproape 20 de ani de la caderea comunismului si la 17 ani de la declararea independentei, Macedonia este inca prinsa intr-un soi de "triunghi al Bermudelor" format din partidele politice, criminalitatea organizata si serviciile secrete restructurate. De la independenta incoace, toti directorii serviciilor secrete au provenit din partidul aflat la putere si fiecare dintre ei si-a urmarit in primul rand agenda sa politica si comerciala, in loc sa se ocupe de securitatea tarii. Lucrul era flagrant pana la razboiul civil macedonean din 2001. Cu toate ca Iugoslavia nu a fost nicicand un stat atat de totalitar cum a fost Romania, iar serviciile sale secrete nu se amestecau atat de mult in viata de zi cu zi a cetatenilor, influenta de care se bucurau ele a impiedicat transformarea economica si politica rapida a tarilor rezultate din destramarea ei. In toate republicile Federatiei Iugoslave, serviciile secrete nu se ocupau atat de mult de combaterea criminalitatii organizate sau a primejdiilor externe, cat se ocupau de controlarea economiei nationale si de fabricarea unor dusmani imaginari in interiorul tarii. "Revolutia" macedoneana din 1989 a fost una "soft", prudenta, lucru pentru care tranzitia a fost atat de lunga, continuand inca si astazi. Prima incercare de a curata societatea de raul trecutului a fost deschiderea arhivelor in anul 2000, urmata de adoptarea, acum cateva saptamani, a unei legi a lustratiei.

Serviciile secrete au fost implicate in multe scandaluri politice. Imediat dupa declararea independentei, presedintele de atunci, Kiro Gligorov, a supravietuit unei tentative de asasinat si a devenit de indata evident faptul ca serviciile secrete, in loc sa inceapa o ancheta serioasa, au inceput sa lanseze acuzatii la intamplare, facand ca nici pana astazi afacerea sa nu fie clarificata. Cu cateva saptamani inainte de inceperea razboiului civil din 2001, principalul partid din opozitie de atunci, USDM, a acuzat guvernul ca a pus sub ascultare telefoanele tuturor persoanelor importante din tara, inclusiv pe cele ale ambasadorilor straini la Skopje, mergandu-se pana la presedinte si la membrii parlamentului. In timpul alegerilor s-au facut auzite alte acuzatii, cum ar fi aceea ca serviciile secrete, conduse de aceiasi oameni din vremea comunismului, ar fi fost la originea faimoaselor "scrisori bulgaresti" publicate in scopul de a da impresia ca partidul nationalist din opozitie, VMRO-DPMNE, ar fi un partid probulgar, care tradeaza interesele natiunii. La un moment dat aparusera atat de multe partide noi cu sigla VMRO, incat era limpede ca toate acele formatiuni politice erau create doar cu scopul de a crea confuzie si de a diminua influenta principalului partid din opozitie VMRO-DPMNE. Probabil ca cel mai sinistru episod din istoria serviciilor secrete macedonene postiugoslave a fost asasinarea, in 2002, de catre o echipa a Ministerului de Interne a unui grup de 7 persoane, imigranti ilegali din Pakistan, surprinsi in timp ce treceau granita Macedoniei. Cei sapte au fost asasinati cu sange rece de catre o echipa speciala, din ordinul ministrului de Interne de atunci Ljube Boskovski, care a prezentat totul ca pe o operatiune antiterorista, doar pentru a arata ca si Macedonia participa la lupta impotriva terorismului mondial.

Serviciile secrete macedonene sunt astazi mult mai prospere decat in vremea comunismului, lucru vazut in lumina marilor scandaluri legate de traficul cu tigari si benzina. Guvernele de pana acum nu au facut nimic pentru a pune capat acestor traficuri organizate de sus, intrucat foarte multa lume sus-pusa era amestecata in ele. Un fost director al serviciilor secrete, Zoran Verusevski, a primit ca rasplata pentru bunele sale servicii doua apartamente gratis din partea statului, iar dupa o serie de scandaluri in care era implicata familia sa a fost protejat, fiind trimis in strainatate, unde a devenit seful consulatului de la Roma. Aproape toate figurile centrale ale serviciilor secrete au traversat cu bine tranzitia politica, ba chiar au devenit prospere, creand mari companii sau, atunci cand partidul lor era la putere, primind posturi importante. Un anume Branko Bojcevski, de pilda, cu foarte multe legaturi in partidul fostilor comunisti, USDM, poseda o agentie privata de paza si protectie care a obtinut contracte importante pentru paza unor companii ale statului in perioada in care el insusi, Bojcevski, era consilierul primului ministru pentru problemele de securitate. Aceasta "logodna administrativa" dintre politicieni si serviciile secrete a adus o proasta reputatie tarii. Macedonia a fost in repetate randuri criticata atat de UE, cat si de SUA, pentru existenta unor structuri de securitate paralele, neoficiale, fiecare legata de un alt partid, si in acelasi timp adanc implicate in criminalitatea organizata. Rezultatul este ca serviciile secrete oficiale se plang ca nimeni nu le ia munca in serios si ca sefii lor cheltuiesc bugetul de functionare al institutiilor pe calatorii in strainatate, unde pretind ca se duc la conferinte.

Adevaratele schimbari ar putea interveni abia de-acum inainte, dupa ce parlamentul a aprobat legea lustratiei. Circa 3.000 de politicieni, judecatori, jurnalisti si avocati cunoscuti ca au colaborat cu regimul trecut vor trebui sa dea socoteala, iar unii dintre ei isi vor pierde slujbele, intrucat noua lege cere un dosar curat pentru asemenea posturi. Macedonia trece abia acum prin ceea ce alte tari foste comuniste au trecut de-a lungul anilor ‘90, insa exista si teama ca intregul proces ar putea fi politizat sau ca legea nu va fi implementata in mod credibil. In momentul deschiderii arhivelor, in 2000, s-a vazut deja ca dosarele fusesera manipulate, ca multe nume fusesera sterse, iar multe dosare disparusera.

Dan Alexe
Dan Alexe
Dan Alexe, corespondent Bruxelles
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă