Doar Prutul desparte localitatea Horodistea de locuitorii din Republica Moldova. In ultimul an, cea mai nordica localitate din tara, depopulata de localnici, a devenit o atractie pentru moldovenii de peste Prut, interesati sa cumpere proprietatile ieftine din Horodistea, devenita poarta spre Uniunea Europeana. Acestia vor sa profite de asezarea localitatii si de pretul redus al caselor lasate in paragina pentru a-si muta domiciliul in tara vecina si, implicit, in UE. Localnicii au fost surprinsi sa constate noul obicei al vecinilor din tara de peste deal, care vin sa se faca proprietari in Horodistea. "Un baiat din Drepcauti a venit la Horodistea, oleaca mai incolo de malul Prutului, si a cumparat o casa. S-a gandit ca daca se muta aici si devine cetatean roman o sa poata pleca mai usor in Franta si este plecat acum.
El e electronist si sotia lui doctorita, amandoi is plecati", povesteste Viorel Balahura, localnic in satul de care se agata harta tarii. "Sunt multe case lasate de izbeliste la noi in sat si vin basarabenii si le cumpara. Chiar saptamana trecuta a venit unul, cica sta de mult cu ochii pe noi, ca vrea sa circule cu buletinul prin Europa si are nevoie de o bucata de pamant si de o casa pe teritoriul romanesc", a mai spus acelasi localnic.
Primarul din Paltinis (comuna de care apartine Horodistea), Costel Romanescu, a recunoscut interesul manifestat de cetatenii moldoveni pentru casele din Horodistea: "Din ce stiu eu, sunt mai multi care s-au interesat si au inceput ceva formalitati".
Fara localitatea aceasta indepartata de lumea agitata a urbei, harta ar cadea, spune in gluma Costel Romanescu, primarul comunei Paltinis din care face parte Horodistea. Mai aproape de moldovenii de peste Prut decat de Romania europeana, Horodistea isi masoara fiecare bataie a timpului cu dorinta localnicului de a fi la inaltimea pasului strain care calca taramul devenit granita celor doua tari. Au internet chiar daca hartoapele din asfalt incurca soferii. Telefonia mobila nu mai e un secret pentru nordicii tarii, care comunica la receptor cu vecinii moldoveni facandu-si cu mana de pe cele doua dealuri despartite de Prut. Curtile sunt gospodarite chiar daca aici inca mai traiesti ca in basme, furat de casele cu acoperis din stuf si pereti pitici.
Populatia este imbatranita si timpul curge mai greu in clepsidra fara hoardele de flacai si fete in goana catre discoteca sau piticii cu ghiozdane in spate. "Anul trecut au murit 11 oameni, s-a nascut un copil si n-a fost nici o nunta", povesteste Viorel Balahura, localnic in satul de care se agata tara. Agricultura este de departe principala ocupatie a localnicilor, in fine, acelor care inca mai traiesc pe aceste meleaguri. "80 la suta sunt pensionari aici si mai mult muncesc pamantul", mai adauga omul. Horodistea adaposteste aproximativ o suta de familii, iar satul nou, cu acelasi nume, recent construit la circa un kilometru distanta, are o populatie de cel mult 40 de familii. Din cele cel mult 70 de case ridicate in satul vecin cu basarabenii, 30 sunt parasite. "Oamenii pleaca, nu stau aici. Este o casa aici la noi in care locuiesc doua fete care nu au mai venit de 25 de ani. Is plecate la Bucuresti, nu le mai intereseaza", spune Balahura, care e referent la primarie si, printre altele, incaseaza impozitele de la populatie. Tihna nascuta din departarea de urbanizare la care tanjesc copiii care se nasc aici ii personalizeaza pe localnici.
Ospitalieri, zambitori, vorbareti, rosii in obraji, rotofei, cu un simt al umorului bine dezvoltat, uimiti si in acelasi timp obisnuiti cu "turistii" rataciti, localnicii sunt gata sa-si puna la dispozitie locuinta pentru a le face placuta sederea la ei acasa. "Eu sunt singura si imi place cand vin oameni aici. Vara la noi e foarte frumos pe malul Prutului. Va invit sa stati la mine", spune tanti Maria. La Horodistea vremea nu e niciodata aceeasi ca la oras. "Daca la Botosani e soare, la noi e sigur un strat de zapada", spune unul dintre drumarii din sat. Este si motivul pentru care orasenii se uita ca la urs la nordicii localnici cand ajung intamplator in Botosani. "La Botosani oamenii sunt cu maneca scurta si noi avem haina groasa pe noi", spune la randul sau primarul comunei.
Oportunitate pentru vecini
Parasita de locuitorii sai, Horodistea este insa pentru moldovenii de peste Prut primul pas spre Europa. Acestia profita de asezarea nordicei localitati pentru a-si muta domiciliul in tara vecina si, implicit, in UE. Localnicii din Horodistea au fost surprinsi sa constate noul obicei al vecinilor din tara de peste deal, care vin si cumpara ieftin locuintele parasite. Acestia se stabilesc in satul despartit de Prut pentru a avea acces liber in tarile europene.
"Un baiat din Drepcauti a venit la Horodistea, oleaca mai incolo de malul Prutului, si a cumparat o casa. S-a gandit ca daca se muta aici si devine cetatean roman o sa poata pleca mai usor in Franta si este plecat acum. El e electronist si sotia lui doctorita, amandoi is plecati", povesteste Viorel Balahura, localnic in satul de care agata harta tarii. Localnicii spun ca numarul basarabenilor care vaneaza casele parasite de la marginea localitatii pentru a le cumpara a crescut in ultimii ani. Tot mai multi cetateni din Republica Moldova isi doresc o casa in satul parasit de tinerii care dau iama in Occident.
"Sunt multe case lasate de izbeliste la noi in sat si vin basarabenii si le cumpara. Chiar saptamana trecuta a venit unul, cica sta demult cu ochii pe noi ca vrea sa circule cu buletinul prin Europa si are nevoie de o bucata de pamant si de o casa pe teritoriul romanesc", a declarat acelasi localnic.
Horodistea ramane la urma urmei granita dintre europeni si aspirantii la statutul dobandit nu cu mult timp in urma de mioriticii din Carpati.
CIFRE
» IMIGRANT IN BOTOSANI
Statisticile arata ca numai in ultimul an peste 200 de moldoveni s-au stabilit in judetul Botosani pentru a obtine statutul de cetatean european. "Multi vin si pe considerentul permisului de rezidenta, care se da pe o perioada de cinci ani. Cei casatoriti pot munci pe teritoriul Romaniei fara sa-si mai obtina permisul de munca. Sunt si cazuri in care isi fac actele pentru permisul acesta de munca si apoi o taie in Vest ca e mai simplu de la noi", spune Gica Murariu, seful Serviciului pentru Straini Botosani.
